Alegerile prezidențiale americane din noiembrie nu vor fi neapărat câștigate de candidatul care obține majoritatea voturilor. Aceasta pentru că democrația din SUA prezintă unele particularități controversate.
Pentru o lungă perioadă de timp, SUA s-au considerat o democrație exemplară, un far călăuzitor pentru alte națiuni aflate în proces de consolidare a democrației după obținerea independenței sau renunțarea la regimurile autoritare.
Regăsim această idee în metafora „orașului de pe un deal”. Oameni politici precum John F. Kennedy ori Barack Obama s-au referit la SUA ca la o stea strălucitoare asupra căreia se îndreaptă privirile din întreaga lume. În 1961, președintele ales Kennedy a declarat că lumea încă privește spre SUA și democrația sa și că „guvernele noastre, în fiecare ramură, la fiecare nivel, național, statal și local, trebuie să fie ca un oraș pe un deal”.
Ochii lumii erau ațintiți asupra SUA și în ziua de 6 ianuarie 2021, când o gașcă de extremiști de dreapta, încurajați de Donald Trump, pe atunci încă președinte, a luat cu asalt Capitoliul SUA în încercarea de a întrerupe transferul democratic de putere după alegerile din 2020.
Într-un sondaj realizat în 2023 de Associated Press în colaborare cu Universitatea din Chicago, doar 10% dintre participanți au afirmat că democrația din SUA funcționează bine sau foarte bine.
Așadar, care este situația democrației americane în prezent, înainte de alegerile prezidențiale din 2024?
Congresul SUA nu inspiră încredere în democrație
„Putem spune fără teama de a greși că americanii nu au multă încredere în acest moment în instituțiile guvernamentale”, a declarat pentru DW Michael Berkman, director al Institutului McCourtney pentru Democrație și profesor de științe politice la Universitatea de Stat din Pennsylvania. „Ei se uită la un Congres care nu funcționează deloc bine și iau act de probleme greu de rezolvat pe care guvernul nu le-a abordat cu adevărat, cum ar fi violența armată și schimbările climatice”.
În octombrie 2023, când nu a putut alege un lider, majoritatea republicană din Camera Reprezentanților a paralizat Congresul timp de câteva săptămâni. Însă chiar și fără astfel de întreruperi, adoptarea oricărei legi de către ambele camere ale Congresului - Camera Reprezentanților și Senatul - este un proces lent din cauza partizanatului profund înrădăcinat între republicani și democrați.
„Este foarte dificil, uneori imposibil, să adopți legi, chiar și atunci când majorități covârșitoare ale publicului sprijină o măsură. Există disfuncționalități foarte grave la Washington”, explică Vanessa Williamson, membră a grupului de reflecție american Brookings Institution.
SUA aproape că nu au avut o tranziție pașnică a puterii
Polarizarea dură, prăpastia dintre susținătorii democrați și republicani, înseamnă că cel puțin jumătate din țară va fi probabil extrem de nemulțumită de multe decizii luate de guvernul ales.
După alegerile din 2020, mulți republicani (conduși de Trump) au fost atât de nemulțumiți de rezultatele alegerilor încât au încercat să le ignore. Eu au susținut cu atâta vehemență un fals, anume că alegerile le-au fost „furate”, încât, în cele din urmă, o mulțime a celor care împărtășeau această convingere a luat cu asalt Capitoliul. Deși tranziția pașnică a puterii este unul dintre semnele distinctive ale democrației, acest principiu a fost pus sub semnul întrebării chiar în Statele Unite ale Americii.
„Cred că ceea ce s-a întâmplat pe 6 ianuarie și refuzul uneia dintre părți de a accepta rezultatele alegerilor este foarte dăunător pentru o democrație, acceptarea rezultatului unui scrutin fiind un element central al politicii democratice”, a declarat Berkman.
Colegiul electoral: Câștigarea votului popular nu este esențială
În atare condiții nu surprinde scăderea încrederii în instituțiile democratice în ultimii ani. Mai mult însă, și alte lucruri pe care cu greu ți le poți imagina întâmplându-se într-o țară ca SUA.
„Pe lângă recentele exemple de erodare a democrației, Statele Unite au de multă vreme și o serie de practici antidemocratice”, a declarat Williamson.
Cea mai evidentă se referă la faptul că nu neapărat candidatul care obține cele mai multe voturi triumfă în alegerile prezidențiale.
Să ne amintim că Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale din 2016 în pofida faptului că adversara sa, Hillary Clinton, adunase cu aproximativ 2,9 milioane de voturi mai mult decât reprezentatul republican. Motivul din spatele acestei enigme este colegiul electoral. În SUA, fiecare dintre cele 50 de state are un anumit număr de electori, în funcție de mărimea populației sale. Candidatul care obține majoritatea voturilor populației dintr-un stat este cel care primește voturile electorale ale statului respectiv. Sună complicat? Iată un exemplu.
California, cel mai populat stat, are cei mai mulți electori în colegiul electoral: 54. Candidatul care reușește să convingă cei mai mulți californieni să voteze pentru el va primi toate cele 54 de voturi ale electorilor, chiar dacă a câștigat votul popular în California la o diferență mică. Statele mai mici, precum Vermont sau Dakota de Sud, au doar trei voturi în colegiul electoral, dar sistemul este același.
Pentru a câștiga președinția, un candidat trebuie să câștige în suficiente state pentru ca votul său din colegiul electoral să ajungă la 270 de electori sau mai mult. Astfel, o persoană care câștigă state cu o diferență mică poate deveni președinte, chiar dacă, per total, pentru celălalt candidat au votat mai mulți americani.
Senatul SUA – ”O instituție profund nedemocratică”
O altă parte a sistemului politic american care reflectă caracterul imperfect al democrației americane este camera superioară a Congresului: Senatul SUA. Fiecare stat american are doi senatori în această cameră, indiferent de mărimea populației statului.
Aceasta înseamnă că, în unele state, un senator reprezintă câteva sute de mii de persoane, în timp ce în altele, câteva milioane de persoane „împart” un senator. Atunci când Senatul trebuie să ia o decizie, votul fiecărui senator are exact aceeași greutate, chiar dacă reprezintă un număr foarte diferit de persoane.
Berkman numește Senatul „o instituție profund nedemocratică”. Iar Williamson afirmă că, din cauza modului în care este înființat Senatul, „regiunile noastre cele mai populate suferă de reprezentare insuficientă în procesul legislativ”.
Mai multă participare
Chiar dacă SUA nu au o democrație exemplară, americanii nu au renunțat în niciun caz la ea și aleg să se implice în număr mare în procesul democratic.
Prezența la vot la alegerile prezidențiale din 2020 a fost de peste 65 %, mai mare decât în ultimii 100 de ani.
„Se observă o creștere a participării politice în ultimii opt, zece ani și cred că acest lucru este important”, a declarat Berkman.
Carla Bleiker