În fața USR se deschide un bulevard politic. Este singurul partid de opoziție frecventabil. Dar nu numai atât.
Începe să devină clar că actuala guvernare trebuie să joace după partitura PNRR făcută de fostul guvern, în primul rând de ministrul Ghinea.
Faptul că pensiile contributive și cele speciale nu pot depăși 9,4% din PIB este exemplul momentului. Limitarea aceasta asigură sustenabilitate, dar și obligă la revizuirea pensiilor speciale sub presiunea necesitații majorării celor contributive.
Și este suficient ca USR să puncteze la fiecare reformă faptul că în bună măsură i se datorează, chiar dacă acum e în Opoziție. Poate anihila astfel în bună măsură sentimentul că a trecut prin guvernare fără să livreze nimic, că nu este apt de mari proiecte.
Și dacă reușește, și dacă eșuează, PNRR rămâne pentru USR un argument electoral forte.
Apoi, PSD și PNL fac USR-ului cadou după cadou. Numiri nu ilegale, dar profund imorale și scandaloase precum a Laurei Vicol- vocea lui Dragnea antiJustitie, Marian Neacșu – condamnat penal pentru o formă de furt din banul public sau Florin Roman – impostorul cel fără de carte, enervează teribil.
Electoratul PNL este debusolat și foarte mulți nu se mai regăsesc în partidul pe care l-au votat pentru că “pe-se-de” și “ciuma roșie”.
Pe acest bulevard, USR poate defila spre 2024 cu singura condiție să nu piardă controlul, ca un adolescent începător, și să nu se izbească de copacii de pe marginea drumului.
Esența schimbării necesare a definit-o Dragoș Tudorache în interviul acordat SpotMedia.ro:
”Și pentru noi a venit timpul să facem acel pas către altceva. Nu ne asumăm doar să ne opunem, pur și simplu, la tot ce face Guvernul și majoritatea parlamentară.
Nu mai suntem un partid antisistem, așa cum am fost perceput și am acționat în primii ani. Suntem principalul partid de opoziție și asta vine cu o responsabilitate pentru noi. Trebuie să convingem electorat nou prin ceea ce facem”.
Boxele, datul cu fundul de pământ, uneori la propriu, protestul colorat au avut vremea lor și rostul lor atunci când USR și, apoi, PLUS erau la început, aveau nevoie să atragă atenția. Pentru România era ceva nou, interesant, pe alocuri amuzant și sigur răcoritor.
Două lucruri s-au schimbat fundamental însă. Pe de-o parte, în orice domeniu și orice sistem e nevoie de un upgrade. Repetarea obosește și plictisește. Pe de altă parte, a mai apărut un partid antisistem - AUR, cu mult mai dezinhibat și căruia, neavând nicio ambiție de guvernare, i se potrivește cu mult mai bine jocul acesta.
Pentru USR a rămâne pe același culoar, la concurență cu AUR, ar însemna să ia în plin ditamai Sequoia. Nu poate fi mai bun decât AUR la scandal și ar fi mereu asociat cu AUR, asociere cu care s-a fript deja.
Ongismele, acțiunile de tip Rădună nu mai pot fi reprezentative pentru USR. Ele nu sunt specifice unui partid matur, vremea lor a trecut și se confundă cu modul de acțiune al AUR.
Așadar, USR are nevoie acum să se comporte ca opoziție mainstream, partid cu substanță, agil, extrem de atent la fiecare mișcare a Guvernului, oricând cu proiectul alternativ pregătit pe fiecare domeniu, dar desigur nu bazaconii și populisme, ci chestiuni aplicate.
Am apreciat în declarațiile lui Dragoș Tudorache dubiul și analiza critică privind propria prestație, capacitatea de a admite eroarea.
Dacă vreți, strict ca mod de acțiune, nimic altceva, USR ar putea să fie pisica cu 9 vieți, care ițește capul de peste tot, care era PD în anii lui de început.
Substanța însă trebuie să fie și comunicată. Televiziunile nu sunt toate prietenoase cu USR, asta e clar. Cu atât mai mult ar trebui să fie extrem de atent pe cine trimite să-l reprezinte. Și nu este.
USR nu își mai poate permite comunicatori cu punctaj, inapți să iasă din textul standard și dispuși la negarea realității doar ca să îl respecte întocmai.
Prezența online are dezavantajele ei, vorbitorul e mai ușor de anihilat sau ignorat, dar are și avatntajul ca oricând să poate participa din partea USR o cremă de comunicatori din țară și de afară, cu substanță, replică și prestanță.
Postările pe Facebook ale useriștilor ar trebui să aibă toate un anumit nivel, ca formă și conținut. Istericala, frustrarea, atacul violent la potențiali parteneri vor izola USR.
Puntea e subțire. Meseria lor e acum opoziția și ea înseamnă critică, dar dacă vrei să revii la guvernare, până la alegeri sau după, trebuie să fii conștient că nu vei putea guverna singur, vei avea nevoie de aliați.
Îți petreci 3 ani criticând, dar dacă le vei crăpa capul zi de zi, vei ajunge să nu ai cu cine să te aliezi sau să pățești la fel ca PNL cu PSD.
O altă problemă este că partidul nu pare pe deplin stabilizat după congres. Acum că au mai mult timp și nu mai trebuie să se lupte cu Cîțu, grupurile se înfruntă din nou. Se vede pe Facebook mai ales.
Din aceste înfruntări vin uriașe erori de casting, cu care USR s-a mai confruntat. Că era o propunere cu șanse sau nu, este inacceptabil ca USR să prefere pentru ICR un loial mediocru, cum îl numește Valeriu Nicolae, în fața prof. univ. Ciprian Mihali. E degradant.
Și nu în ultimul rând, cred că USR are nevoie de o nouă galerie de lideri reprezentativi care să încarneze schimbarea de ligă. Nu trebuie să fii în politică din ‘90 ca să fii uzat, să nu mai inspiri, să nu mai ai tracțiune.
Ar fi de meditat profund și pragmatic cui încredințează USR candidaturile cheie, la prezidențiale și Primăria Capitalei. Cine să rupă ritmul, cine are poveste, cine are prestanță, cine reflectă schimbarea?
Pentru Primărie nu ascund că l-aș vedea pe Cătălin Drulă, iar pentru președinție pe Dragoș Tudorache. Dar oricine ar fi, pregătirea prin asocierea cu viitoarea haină trebuie să înceapă ieri.
Numai de USR depinde dacă va defila pe bulevardul politic până în 2024 sau se va opri cu motorul zob și direcția bucăți în copacii de pe margini.