Analistul american de politică externă Robert D. Kaplan scrie, într-un articol de opinie publicat de Bloomberg, despre îngrijorarea românilor şi moldovenilor cu privire la răspunsul ţărilor occidentale în eventualitatea în care ruşii îşi vor îndrepta armele către ei.
În 1984, în timpul „celei mai negre perioade” a regimului Ceauşescu, Kaplan a vizitat Târgovişte, „un oraş infernal cu străzi acoperite de noroi, cu câteva maşini uzate, fără niciun loc decent în care să mănânci şi cu gunoi peste tot”, unde „oamenii arătau şi miroseau urât”.
În urmă cu două săptămâni, Kaplan s-a întors în Târgovişte pentru prima în aproape 40 de ani şi a descoperit de această dată un oraş vibrant, cu drumuri noi, cu flori şi garduri verzi îngrijite, cu supermarketuri şi restaurante, unde găseşti maşini de ultimă generaţie la tot pasul. Acum, „oamenii arătau şi erau îmbrăcaţi ca oriunde altundeva în Occident”.
„Târgovişte este un miracol înfăptuit prin apartenenţa României la NATO şi la UE, prima girând pentru investiţia iniţială în 2004, iar cea de-a două oferind ajutor şi standarde pentru dezvoltare timp de ani de zile”, notează Kaplan.
El vorbeşte de o „occidentalizare” a regiunilor de dincolo de capitalele fostelor ţări comuniste din Europa Centrală şi de Est şi susţine că ideea potrivit căreia extinderea NATO şi a UE a fost o greşeală care a dus la războiul din Ucraina, idee promovată în politica de la Washington, este contrazisă de realitatea stabilităţii politice şi economice după model occidental care se extinde acum până la graniţa Rusiei. În alt scenariu, SUA şi aliaţii săi s-ar fi confruntat cu o fragmentare economică şi culturală a Europei similară cu cea din timpul Războiului Rece.
Cu toate acestea, România este îngrijorată, continuă Kaplan. Potrivit acestuia, experţi români cred că Putin va continua să înainteze în estul Ucrainei, va anexa în cele din urmă regiunea Donbas, va construi un pod terestru către Crimeea şi mai departe, va ajunge în final în Moldova şi în Transnistria.
Dacă momentan Rusia nu are resurse pentru a invada Moldova, nici nu trebuie să o facă, susţine Kaplan, care descrie ţara vecină cu numai 2,6 milioane de locuitori ca fiind slab instituţionalizată, cu o rată a inflaţiei de 29% în mai, ceea ce o face vulnerabilă la destabilizare.
Cât priveşte ajutorul din partea aliaţilor europeni, românii nu au deloc încredere în Franţa şi în Germania, scrie Kaplan. Macron „va sacrifica orice principiu pentru a face din Franţa un intermediar între Rusia şi Ucraina”, iar Germania a construit deja două gazoducte Nord Stream pentru gazul rusesc şi cel mai probabil le va folosi în cele din urmă.
Occidentul încă trebuie să demonsstre că este de încredere, în opinia lui Kaplan, care aminteşte că românii au aşteptat în zadar ajutor din partea democraţiilor occidentale pentru a se elibera de sub regimul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.
NATO şi UE s-au extins într-o perioadă în care Rusia era încă mai slabă şi de-abia acum vine, în ochii românilor, adevăratul test pentru Occident. La Bucureşti doar preşedintele american Joe Biden şi premierul britanic demisionar Boris Johnson sunt priviţi cu încredere, precizează Kaplan.
Potrivit acestuia, cu toate greutăţile provocate de guvernele slabe şi corupte de după 1989, România este, după aproape jumătate de secol de „coşmar comunist”, „un stat de drept dedicat drepturilor individului, şi nu unei voinţe şi destin colectiv mitic precum România lui Ceauşescu şi Rusia lui Putin”.
Deşi regimul autoritar al lui Putin nu este la nivelul regimului Ceauşescu, prin invadarea Ucrainei, preşedintele rus „s-a îmbarcat într-o călătorie extremă şi riscantă al cărei final nu poate fi conceput”, iar românii, oricât de pesimişti sunt cu privire la garanţiile ţărilor occidentale, cred că Putin ar putea sfârşi într-o zi ca Ceauşescu, încheie Kaplan.
C.S.