Am fondat compania Dare – Development Advice & Resources în 2014, deci deja am împlinit 7 ani în care am ținut mii de ore de curs online și în clasă, în România și Asia, cu mii de oameni. Am mentorat alte zeci, am susținut sute de ore de consiliere în carieră, mentorat și coaching, am organizat zeci de centre de evaluare și am contribuit activ la designul și dezvoltarea organizațională a zeci de companii. Am găsit oameni potriviți pentru nenumărate roluri și am alte roluri deschise în prezent. Mi-am luat câteva certificări (evaluator, formator, coach, cofetar/patiser, bucătar), am fondat o companie în domeniul HoReCa în plină pandemie, Sweets & Spices, am dat drumul unui podcast pentru adolescenți, Cu ochii dați peste cap, am scris sute de articole.
Nu m-am priceput niciodată la cifre, iar scopul meu nu a fost să cuantific munca mea în cifre, ci în calitate și în felul în care am putut ajuta oamenii într-un fel sau altul. Poate sună cel puțin ciudat în lumea consumerismului în care trăim, dar la mine primul obiectiv este să readuc umanul, bunul simț, profesionalismul, bucuria, bunul și frumosul în absolut tot ceea ce fac. Banii reprezintă o consecință firească a felului în care reușesc să duc la bun sfârșit proiectele. Da, sunt absolut utili, în mod evident, pentru că fără ei nu aș putea trăi, nu aș putea plăti taxele, impozitele, salariile, facturile și nu aș putea investi continuu în a mă perfecționa.
2020 și 2021 au fost ani nu grei, ci foarte grei, din toate punctele de vedere. Noile provocări ale online-ului (deși eu lucrez în online cu mult de dinainte de pandemie, tot au fost unele lucruri altfel de gestionat), cerințele noi ale clienților, presiuni în procesele de recrutare pentru că a găsi oameni potriviți a devenit extrem de dificil, presiunea asupra bugetelor, multe scăzând considerabil, reticența în fața schimbării, munca cu oameni cu diverse probleme la nivel personal și profesional au fost adevărate provocări.
Enorm de multe lucruri s-au schimbat, inclusiv felul în care privim munca. Diferențele generaționale, așteptările candidaților și ale angajatorilor, lipsa unui sistem educațional care să pregătească tinerii pentru competențele cerute pe piața muncii, munca în sistem hibrid, legislația defectuoasă - sunt și acestea suficiente motive pentru ca oamenii de HR să aibă dureri de cap. Consider că m-am adaptat rapid și am reușit de fiecare dată să vin cu soluții viabile indiferent de proiectul în care am fost implicată. Și nu o spun eu, ci clienții cu care colaborez, cu unii de mulți ani de zile și cu rezultate extraordinare.
Cât despre prăjiturici și mâncărici... Măi oameni buni, Sweets & Spices e despre pasiune, calitate, a fi deosebit, a face oamenii fericiți prin a le oferi experiențe culinare altfel. Și, în ultimul rând, despre business. Nu asta este ideea fondării acestei companii, ci a face ceea ce fac în mod legal. Nu mi-am stabilit un obiectiv financiar, nu mi-am făcut un plan - totul a venit de la sine, natural.
Am avut nu multe, ci foarte multe comenzi în această perioadă. Am muncit în ambele zone, HR și mâncărici, cât nu am muncit în ultimii 7 ani de antreprenoriat. Sper eu că am onorat corespunzător toate așteptările. Am și dezamăgit, căci nu poți mulțumi pe toată lumea... și mi-am asumat. Când schimbi o rețetă și-i dai omului altceva decât a comandat dorindu-ți să-l surprinzi, efectul poate fi exact opusul. Ceea ce s-a și întâmplat...
Am făcut totul cu bună credință, entuziasm și dorința de a mai fi solicitată și în viitor. Unii poate o vor face, alții poate nu, nu am nicio garanție. Alții au comandat, au aflat prețul, nu au mai revenit. O mică paranteză la prețuri, ca să ne înțelegem: eu nu lucrez industrial, am un spațiu mic, dotat cu tot ce trebuie, unde plătesc taxe, lumină, apă, gunoi, folosesc doar ingrediente premium care costă enorm, benzina și ea costă, ambalajele la fel. Nu mai pun munca fizică... iar eu rabat la calitate nu fac. Prefer calitatea, nu cantitatea. De aici și neputința de a-mi deschide o băcănie care ar aduce multe costuri și taxe suplimentare. E visul meu, dar va trebui să mai aștepte...
De exemplu, mi-am luat și eu câteva zile pauză și am fugit la munte. Mulți voiau să comande pentru Revelion. Le-am spus că nu am cum, sunt plecată. S-au supărat. Ceea ce m-a întristat peste măsură. Ar fi trebuit să mă bucure că vor de la mine, corect? Ei bine, nu. M-am întristat să văd că omul din spatele produselor nu contează. Nu contează că am căzut și încă mă doare umărul, că am și eu nevoie de odihnă, că poate am și eu familie și vreau să petrec puțin timp cu ei...
Este adevărat, în momentul în care intri în zona asta, trebuie să te aștepți ca de sărbători să muncești de câteva ori mai mult decât în restul anului... dar oare nu ar trebui să fie alegerea mea, fără a supăra pe nimeni? Oare de ce ar fi nevoie să dau socoteală cuiva pentru alegerile mele, bune sau rele, cum or fi ele?
La fel se întâmplă și în HR, unde sunt extrem de bucuroasă să ajut, să susțin, să fac muncă voluntară, căci fac voluntariat de la 16 ani și o fac cu tot sufletul. Dar o fac atunci când pot, cum pot, dacă pot, deși-mi doresc să ajut pe toată lumea. Însă când tu oferi un deget și ți se ia toată mâna și unii oameni nu înțeleg că a ajuta nu înseamnă a face în locul lor, apare o mare problemă pe care personal o gestionez foarte greu pentru că mi-e foarte dificil să spun NU. Iar problema lor este cea mai importantă, iar eu sunt doar una.
Așa că m-am hotărât să nu mai investesc 200% din energie în probleme care nu merită decât 20%. Căci oamenii atunci când cer nu știu ce eforturi faci tu și pentru mulți nu contează că tu, la rândul tău, ești tot om. Ba mai mult, îți cer socoteală, pe timpul tău și pe eforturile tale. Și asta a devenit un obicei, și aud asta deseori în jurul meu. Cred sincer că trebuie să le punem oamenilor undița în mână și să-i învățăm să pescuiască, nu să le oferim noi mereu pește, căci așa nu-i ajutăm deloc și nici nouă nu ne facem un beneficiu.
Ca o concluzie, bilanțul meu este unul pozitiv, mai ales că mereu am privit partea plină a paharului, dar nu dintr-un optimisim exagerat, ci pentru că mereu am considerat că există soluții pentru fiecare problemă. Dacă aș sta să mă blochez în fiecare nereușită din ultimii ani nu aș mai reuși să mă concentrez pe ce am de făcut, și sunt destule, căci 2022 deja are multe zile programate în avans și multe proiecte frumoase.
Nu am lăsat pe nimeni și nimic vreodată să mă deturneze de la obiectivele pe care mi le-am propus, am acceptat toate feedback-urile și le-am luat în considerare pentru a deveni din ce în ce mai bună în ceea ce fac și sunt conștientă că prin felul meu direct de a fi am avut enorm de pierdut. Dar între a fi populară și a fi corectă am ales întotdeauna a doua variantă, deși recunosc că-mi place să fiu și populară, dar nu în detrimentul integrității.
În altă ordine de idei, eu sunt aici și vă doresc răbdare, sănătate, asumare, înțelepciune și să ne revedem sănătoși începând cu 3 ianuarie! ????