Principalul pericol al anului 2024 este extremismul politic. Dacă în anii dinainte cel mai mare motiv de temere a fost agresiunea rusă, acum avem extremismul.
Cele două sunt legate, în condițiile în care Rusia susține mai toate aceste formațiuni, măcar prin armatele sale de trolli de pe Internet.
Este însă doar o parte a problemei. În Europa, în America și în România, partidele extremiste cresc, fac tensiuni și promovează idei și atitudini pline de agresivitate și deseori favorabile Rusiei.
Dacă aruncăm ochii pe oriunde în Europa, vedem că partidele populiste, extremiste, ,‚suveraniste’’ au ajuns la scoruri care acum câțiva ani păreau un vis pentru ele și un coșmar pentru noi.
În Franța, Rassemblent National al doamnei Marine Le Pen, fiica unui fascistoid notoriu, este cel mai popular partid al țării, cu aproximativ 28%, pe un trend de creștere continuă și la procente bune în fața formațiunii președintelui Macron, chiar 10% în unele sondaje.
În Austria, unde în 2024 avem niște alegeri esențiale pentru decizia de intrare a României în Schengen și cu granițele terestre, FPO (‚‚Partidul Libertății’’) conduce detașat în sondaje, cu aproximativ 30%.
În Germania, AFD este al doilea cel mai popular partid al țării, cu 23%, adică 7 sau 8 procente peste cât avea la finalul lui 2022.
În Olanda, alegerile au fost câștigate de un alt ‚‚Partid al Libertății’’, al unuia dintre cei mai vechi extremiști din Europa, Gert Wilders, care a luat 37 din cele 155 de mandate din Parlament, iar între timp scorul său în sondaje chiar a crescut spre 28-29%.
În Spania, VOX are 12% și șanse bune să fie parte a guvernării, dacă următoarele alegeri sunt câștigate de Partidul Popular.
În Marea Britanie, Reform al lui Nigel Farage, care a jucat un rol esențial în scoaterea țării din Uniunea Europeană, este la 10%.
Și lista poate continua cu aproape fiecare țară europeană. În unele, ‚‚suveraniștii’’ au dat mari bătăi de cap Uniunii, în frunte cu partidul lui Viktor Orban, premierul Ungariei, aflat la putere de mult timp, dar și cu PiS-ul polonez, care tocmai a pierdut alegerile parlamentare.
Nu în ultimul rând, alegerile pentru Parlamentul European vor vedea o creștere semnificativă a ponderii partidelor ‚‚suveraniste’’ și populiste, ceea ce va aduce probleme pentru crearea unei majorități stabile, pro-europene.
‚‚Elefantul din cameră’’ este însă Donald Trump. Fostul președinte american conduce un curent populist care a adus multe daune democrației americane, precum și relațiilor transatlantice. Trump părea mort din punct de vedere politic acum 3 ani, dar a reușit cumva să revină și conduce detașat în cursa pentru nominalizarea la președinție a Partidului Republican. O victorie a sa ar fi periculoasă și pentru că ar încuraja politicieni cu vederi asemănătoare din Europa.
În România avem problemele noastre cu astfel de formațiuni. Iar principalele probleme, că ne pun în pericol de la integritatea fizică – așa cum au făcut-o în timpul pandemiei – la valorile democratice sau chiar la orientarea noastră pro-Vest.
AUR și partidul țipătoarei doamne Șoșoacă au devenit prezențe stridente, care împrăștie ură și dezinformare de tip rusesc. Și nu ar fi problema cu stridența, ci cu nivelul la care ajung acestea. Însumat, cele două ajung și la 25%, adică un sfert din electorat.
Potențialul lor de a crește e chiar mai mare, în condițiile în care există atât de multă nemulțumire față de coaliția de guvernare, de direcția în care merge țara, dar și pentru că există multe forțe – interne și externe – care se bucură să le vadă crescând și pun umărul serios la asta.
Suntem siguri deja că vom trimite câteva personaje memorabile în Parlamentul European, ca și cum nu era de ajuns bălăcăreala de la noi.
Direcția este una periculoasă pentru că nu știi unde vor ajunge aceste forțe, ce fapte iresponsabile pot face mai departe și ce energii rele pot stârni ele.
Lupta cu extremismul este una dintre cele mai importante misiuni ale părții sănătoase a societății românești în 2024.