Prima strategie națională din lume pentru încurajarea consumului de legume și fructe poate fi o lecție pentru alte state care vor să reducă impactul asupra mediului al consumului de carne: nu-i suficient să propovăduiești avantajele dietei vegetariene, mai întâi trebuie să formezi un nou tip de cerere pe piață. Danemarca a început deja să facă asta.
Trine Krebs e cunoscută în toată țara pentru că adoră legumele. Organizează târguri și festivaluri culinare, pregătește bucătari și a primit numeroase premii pentru ardoarea cu care promovează dietele vegetariene în Danemarca. „Când iau o plantă în mâini pe care o pot simți cât de sănătoasă e, pot s-o miros, aproape îi simt gustul în gură”, spune ea pentru BBC.
Însă nu toată lumea împărtășește pasiunea lui Krebs pentru legume. Cei mai mulți danezi (57%) nu sunt interesați să scadă consumul de carne. Nu întâmplător, Danemarca e țara cel mai puțin interesată să reducă acest consum, iar Krebs pare că predică în deșert avantajele dietei vegetariene.
Această reținere a danezilor față de limitarea consumului de carne provine din conflictul cu studiile care ilustrează impactul creșterii animalelor asupra planetei: alimentele pe bază de carne provoacă de două ori mai multe emisii de gaze cu efect de seră decât produsele vegetariene și provoacă amenințări majore la adresa pădurilor și a biodiversității.
Dependența danezilor de carne este contrară și noilor ghiduri alimentare ale Danemarcei, care recomandă doar 350 de grame de carne pe săptămână. Cei mai mulți danezi mănâncă de trei ori pe săptămână această cantitate, aproape la nivelul americanilor (de trei ori și jumătate).
Planul danez care poate salva lumea
Guvernul danez are, însă, un plan pentru a schimba această situație. În octombrie, pentru prima oară în lume, cabinetul condus de Mette Frederiksen a publicat o foaie națională de parcurs pentru alimentele pe bază de plante.
Documentul de 40 de pagini prevede angajamentul țării de a normaliza dietele bogate în legume și verdețuri, precum și subvenționarea producției de mai multe legume și proteine alternative celor din carne și lactate. Conform recomandărilor planului care acoperă întreg lanțul alimentar, toate culturile vegetale, de la legume rădăcinoase organice până la înlocuitorii lactatelor și ciuperci fermentate, trebuie să fie subvenționate.
Carnea și lactatele nu vor fi scoase complet din meniu, dar autoritățile doresc ca acestea să joace un rol mai puțin important.
Walter Willet, profesorul de nutriție la Universitatea Harvard care a condus un studiu al Comisiei Eat-Lancet despre dieta optimă pentru o planetă sănătoasă, este impresionat de acest plan și nu are cunoștință ca o altă țară să fi implementat o astfel de strategie la nivel național. "Ar trebui să nu fim surprinși că Danemarca a preluat conducerea în acest efort; ei au fost cu un deceniu înaintea altor țări și în interzicerea grăsimilor trans și au fost un lider mondial în energia verde", arată el.
Însă elefantul din încăpere - sau mai bine zis porcul - este puternica industrie a cărnii din Danemarca, iar Willet e foarte curios să vadă cum se vor descurca danezii cu această problemă.
Reținerea expertului e întemeiată. Când alte țări europene producătoare de carne au încercat să reducă sau să înlocuiască producția bazată pe creșterea animalelor din considerente ecologice, s-au confruntat cu o presiune puternică a sectoarelor afectate. Italia a interzis luna aceasta, la solicitarea fermierilor, carnea creată în laborator. În Olanda, încercarea din 2019 de a opri emisiile de azot prin cumpărarea fermelor de animale a stârnit proteste cu convoaie de utilaje agricole.
Fiind singura țară din Europa cu mai mulți porci decât oameni, Danemarca depinde, desigur, de interesele industriei sale zootehnice, ca orice națiune bogată, consumatoare de carne. Cu toate acestea, politicile de favorizare a culturilor vegetale au împiedicat până acum reacțiile serioase. Chiar și democrații de dreapta, care se opun unei posibile taxe pe emisii din agricultură, și-au oferit sprijinul politic pentru un fond care să subvenționeze planul.
Danemarca speră că exemplul său poate fi urmat de alte state bogate. La summit-ul climatic COP28 de anul acesta de la Dubai, Organizația ONU pentru Alimentație și Agricultură urmează să-și publice propria foaie de parcurs alimentară, sfătuind țările occidentale să-și reducă consumul de carne. Două treimi din alimentele servite la această conferință vor fi, de asemenea, vegane sau vegetariene pentru prima dată.
Lecția daneză de schimbare a dietei arată că nu este de ajuns să propovăduiești avantajele dietei vegetariene. Mai întâi trebuie să formezi un nou tip de cerere pe piață.
E ceva proaspăt în Danemarca
Semințele acestei schimbări au fost plantate recent, odată cu demonstrațiile inspirate de activista Greta Thunberg, care au precedat alegerile generale din 2019 în Danemarca. Protestele în masă din acel an au făcut din schimbarea climatică o temă majoră de campanie și au determinat Danemarca să adopte o țintă ambițioasă de reducere cu 70% a emisiilor poluante.
Atingerea acestui obiectiv implică, însă, o schimbare în sectorul alimentar și în agricultură, printre multe altele.
Totul a început cu intrarea în dezbaterea națională a dietelor vegetariene printr-o serie de seminarii și conferințe. Apoi au luat naștere noi alianțe între organizațiile nonguvernamentale care susțin producția și consumul de legume, ceea ce a dus la conceperea unui raport de viziune. Două asociații au dezvoltat o strategie de dezvoltare pe criterii științifice în colaborare chiar cu Consiliul de Agricultură și Alimentație care reprezintă numeroși crescători danezi de animale.
Un alt pas important a fost crearea unui nou "centru de cunoaștere", dezvoltat de Societatea Vegetariană și Organică din Danemarca, care îi reprezintă și pe crescătorii de animale, un parteneriat care la prima vedere avea puține lucruri în comun. Însă această colaborare i-a ajutat pe politicieni să-și dea seama că există loc pentru un sprijin transpartinic.
Ida Auken, deputat și fost ministru al Mediului, spune că acum ar sfătui alte națiuni să construiască alianțe similare. Ea subliniază că potențialul creării de noi locuri de muncă este, de asemenea, un punct forte al strategiei daneze.
Danemarca pierde deja locuri de muncă în sectorul producției de lactate și al abatoarelor, parțial din cauza creșterii costurilor de producție declanșată de războiul din Ucraina. Noul sector de cultivare a legumelor și verdețurilor poate oferi speranțe în această problemă. "Dacă obținem 2% din această piață bazată pe plante, ar putea însemna 20.000 până la 40.000 de locuri de muncă, ceea ce este mult în Danemarca", a explicat Auken.
Transformarea spiritului de colaborare într-un plan eficient este, de asemenea, esențial - cu asta se ocupă Fondul pentru alimentație pe bază de plante. Cu o valoare de 195 de milioane de dolari, acesta va sprijini dezvoltarea producției de legume și verdețuri. Alt amănunt important: jumătate din sumă este rezervată proiectelor legate de alimentele organice.
Prima etapă de finanțare, anunțată săptămâna aceasta, include și inițiativele care vizează recalificarea bucătăriilor profesionale și a serviciilor de alimentație din Danemarca. Propunerea făcută de Trine Krebs, care implică o "echipă vegană nomadă" ce va călători pentru a instrui bucătari din toată țara, se numără printre ideile finanțate. O "bancă de date" centralizată pentru bucătari și o nouă diplomă vegetariană pentru școala de ospitalitate din Danemarca au primit, de asemenea, sprijin.
A doua felie mare din fond a fost alocată proiectelor de încurajare a persoanelor fizice care produc legume și verdețuri și de sprijinire a retailerilor să le comercializeze.
Planul danez nu se oprește la granițele țării. O colaborare între Consiliul danez pentru Agricultură și Alimentație, ambasada Danemarcei și Asociația Solului din Marea Britanie va încerca să consolideze piața britanică de desfacere pentru exporturile din Danemarca.
Concentrându-se mai degrabă pe stimularea cererii decât pe măsuri punitive, politicienii danezi speră că sectorul agricol al țării va face din alimentația pe bază de plante o șansă de a clădi noi aptitudini și locuri de muncă, nu o amenințare pentru fermele de animale. "Este o soluție atât de importantă pentru mediu. E la fel de măreață ca turbinele eoliene", spune Auken despre schimbarea alimentației danezilor. "Avem nevoie de ea nu pentru o luptă imensă cu fermierii, ca în Olanda, sau între vegani și carnivori. Ci pentru a avea o cultură a alimentației mai interesantă", explică ea.
Ce au de învățat alte țări din exemplul danez
Și alte state încep să ia notițe din modul de lucru al danezilor. În Portugalia, Asociația Vegetariană (AVP) propune un plan național pentru proteine vegetale, susținut de partidele de stânga și de dreapta.
În Germania, altă țară cu o tradiție a consumului de carne, guvernul a alocat 38 de milioane de euro pentru promovarea în 2024 a proteinelor vegetale și a celor din surse fermentate, pe lângă transformarea agriculturii. Jens Tuider, de la ProVeg International, cea mai mare organizație vegetariană din lume, a descris decizia drept "o schimbare de paradigmă".
Coreea de Sud își va anunța în decembrie propriul plan de promovare a industriei alimentare pe bază de plante și consideră această piață "un nou motor de creștere economică".
Cu toate acestea, un plan național după modelul danez nu va fi potrivit pentru toată lumea. Ciniro Costa Jr, un om de știință de la Alliance of Biodiversity International și CIAT, subliniază că multe țări cu venituri mici și medii, precum Brazilia, se bazează pe produse de origine animală și nu pot face rapid astfel de schimbări. Dar alte intervenții de reducere a emisiilor ar putea ajuta aici, sugerează el, de exemplu trecerea la pășunatul rotativ.
Și Danemarca are multe de învățat de la alții, mai ales despre cum să îmbine cât mai multe legume și verdețuri în rețete. Pentru această țară nordică cu o gastronomie bazată tradițional pe carne, schimbarea obiceiurilor și a gusturilor este, probabil, una dintre cele mai mari provocări pe viitor. Aici "noul val" de bucătari pregătiți va avea misiunea de a-i ajuta pe danezi să descopere noi gusturi și să renunțe, treptat, la carne pentru a consuma mai multe fructe, legume și verdețuri.
T.D.