Temperaturile în creștere afectează deja economia Europei, iar cercetătorii avertizează că pierderile din PIB și productivitatea muncii se vor agrava în deceniile următoare.
Anul trecut a fost cel mai cald an înregistrat atât în Europa, cât și la nivel global, temperaturile depășind toate nivelurile anterioare măsurate începând din 1850. La nivel global, ultimii zece ani marchează și cel mai cald deceniu înregistrat vreodată.
Țări precum Cipru, Croația, Portugalia, Malta, Spania și România prezintă cele mai mari pierderi economice estimate, scrie Euronews.
Impacturile economice vor crește brusc
Europa este continentul cu cea mai rapidă încălzire de pe Pământ, temperatura crescând de două ori mai mult decât rata medie globală din anii 1980, potrivit raportului european privind starea climei.
Mai multe studii arată că frecvența tot mai mare a valurilor de căldură are deja impact semnificativ asupra economiei europene, ducând la pierderi din PIB și productivitate a muncii. Experții avertizează că aceste efecte economice vor crește brusc în deceniile următoare.
Efectele creșterii temperaturilor variază semnificativ în Europa, dar Euronews analizează care țări se confruntă cu cele mai mari pierderi.
Într-un studiu publicat în Nature Communications, David García-León, consilier științific la Ministerul Agriculturii din Spania, și colegii săi au examinat valurile de căldură din timpul a patru ani excepțional de călduroși - 2003, 2010, 2015 și 2018 - și au comparat impactul acestora cu perioada istorică de referință 1981-2010.
În aceşti ani selectați, daunele economice totale estimate cauzate de valurile de căldură au variat între 0,3% și 0,5% din produsul intern brut (PIB) al Europei.
Aceasta reprezintă de 1,5 până la 2,5 ori pierderile economice anuale medii cauzate de căldura extremă în perioada 1981-2010, care s-au ridicat la aproximativ 0,2% din PIB.
Se preconizează că pierderile economice cauzate de valurile de căldură vor crește de la media istorică de 0,21% din PIB (1981–2010) la:
- 0,77% în 2035–2045
- 0,96% în 2045–2055
- peste 1,14% până în anii 2060
Europa de Sud se confruntă cu cele mai mari pierderi
Țări precum Cipru, Croația, Portugalia, Malta, Spania și România prezintă cele mai mari pierderi economice în actualele estimări, cu impact care atinge sau depășeşte -2,5% din PIB până în perioada 2055–2064.
Grecia și Italia (ambele -2,17%) și Franța (-1,46%) sunt, de asemenea, așteptate să înregistreze pierderi semnificative până în anii 2060.
Toate aceste țări sunt deja vulnerabile din cauza climatului lor mai cald și se preconizează că vor înregistra cele mai dramatice creșteri ale pagubelor provocate de valurile de căldură.
Regatul Unit, Irlanda, Danemarca, Olanda și Belgia se vor confrunta cu un impact relativ mai mic asupra PIB-ului, menținându-se în general sub -0,5% chiar și în cele mai pesimiste scenarii.
Cu toate acestea, aproape toate țările, chiar și în regiunile mai reci, prezintă o tendință descendentă constantă, indicând efecte de înrăutățire în timp.
Pierderi de productivitate a muncii
Raportul OCDE din 2024 realizat de Hélia Costa, economist la OCDE, și colegii săi, care acoperă 23 de țări - inclusiv 21 din Europa, alături de Japonia și Coreea de Sud - constată că temperaturile ridicate reduc productivitatea muncii.
Cercetarea se bazează pe date meteo detaliate și informații financiare de la peste 2,7 milioane de firme între 2000 și 2021.
Atât creșterea numărului de zile cu temperaturi ridicate, cât și apariția valurilor de căldură reduc substanțial productivitatea muncii.
Estimările de bază arată că zece zile suplimentare cu temperatură peste 35°C pe parcursul unui an duc la o reducere de 0,3% a productivității anuale a muncii firmelor. Aceasta este de 0,2% atunci când avem de-a face cu temperaturi peste 30°C.
Când temperatura trece de 40°C, impactul crește brusc - reducând productivitatea cu peste 1,5%, ajungând la 1,9%. Efectele variază de la -1,1% la -2,7%, sugerând că în acest scenariu extrem, pierderile pot depăși 2,5%.