Pulverizarea de praf de rocă pe terenuri agricole poate fi o metodă eficientă de a reduce gazele cu efect de seră, în timp ce este îmbunătățit randamentul culturilor, demonstrează un nou studiu.
Cercetarea oamenilor de știință de la Centrul pentru Reducerea Schimbărilor Climatice din cadrul Universității din Sheffield are la bază un studiu din 2020, în care a fost examinată eficiența tehnicii cunoscute ca ”meteorizarea îmbunătățită a rocilor”.
În starea lor naturală, rocile absorb dioxid de carbon, pe măsură ce se degradează în mediu, însă acest proces este unul de durată.
Aici intervine tehnologia, care presupune pulverizarea mecanică a rocilor și împrăștierea prafului obținut pe suprafețe agricole, chiar împreună cu îngrășămintele sau alte substanțe aplicate deja de fermieri. Rocile folosite ar putea proveni din operațiuni miniere.
Conform studiului din 2020, dacă această metodă ar fi aplicată la nivel global, în jur de 2 miliarde de tone de dioxid de carbon ar fi eliminate din atmosferă.
În plus, randamentul culturilor ar putea crește cu până la 16%.
Studiul recent a fost desfășurat pe o perioadă de patru ani, la o fermă din Illinois, unde s-a cultivat, prin rotație, porumb și soia.
Concluziile au arătat că terenurile pe care s-a aplicat praf de bazalt – 50 de tone pe hectar în fiecare an – au avut un randament cu 12 până la 16% mai mare decât cele care nu au fost tratate.
Acest lucru se explică pentru că, pe de o parte, bazaltul a crescut pH-ul solului, îmbunătățind absorbția substanțelor nutritive de către plante, iar pe de alta, pe măsură ce se dezintegrează în sol, bazaltul eliberează și el substanțe benefice ca fosfor, potasiu și calciu.
În plus, plantele de pe terenurile tratate cu bazalt s-au dovedit a fi mai bogate în micro și macronutrienți, deci mai sănătoase.
Nu în ultimul rând, studiul a confirmat efectul de sechestrare a carbonului.
”Am demonstrat cu date obținute cu greu potențialul de eliminare a carbonului al practicilor de meteorizare îmbunătățită a rocilor. Este un mare pas înainte pentru a înțelege potențialul enorm al acestei tehnologii de a reduce schimbările climatice, în timp ce îmbunătățește randamentele și sănătatea solului", spune David Beerling, de la Universitatea Sheffield.
C.S.