Pactul verde european: Ce este Grean Deal și cum va transforma UE

Europa nu poate avea un viitor mai bun dacă planeta noastră e tot mai bolnavă. Pactul verde european prevede ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

Schimbarea climatică provocată de încălzirea globală a determinat Comisia Europeană să treacă la acțiune. Executivul Uniunii Europene a adoptat o serie de propuneri care să adapteze politicile europene în domeniul climei, energiei, transporturilor și fiscalității, pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 față de nivelurile din 1990.

Toate acestea se regăsesc în Pactul verde european (Green Deal). De la prezentarea sa, la 11 decembrie 2019, acesta a devenit cadrul în care Comisia Europeană își stabilește politicile de dezvoltare din principalele domenii, cu un obiectiv major: noi, europenii, trebuie să ajungem, până în 2050, la zero emisii nete de gaze cu efect de seră.

Până atunci, avem un obiectiv intermediar - reducerea cu cel puțin 55% până în 2030 a emisiilor nete de gaze cu efect de seră față de nivelurile din 1990.

Aceste obiective foarte ambițioase nu pot fi atinse decât prin măsuri precise și sacrificii importante, asumate de toți membrii UE. Green Deal este, în fond, un acord care va avea efecte în toate statele UE și asupra tuturor cetățenilor și la care s-a ajuns după un proces îndelungat de analiză și negocieri intense.

De altfel, arhitectul revoluției verzi a Europei, fostul vicepreședinte al Comisiei Europene Frans Timmermans, a fost sincer în privința costului acestui plan uriaș, avertizând că această aventură va fi mai dură pentru unii membri decât pentru alții, dar nimeni nu va fi abandonat. "Va fi al naibii de greu de făcut. Vom cere sacrificii de la toți", a spus el în Parlamentul European în 2020.

Ce este Green Deal

Pactul verde european este o strategie pe termen lung care urmărește transformarea UE într-o societate mai echitabilă și mai prosperă, cu o economie modernă, eficientă din punct de vedere al resurselor și competitivă, fără emisii de gaze cu efect de seră până la jumătatea acestui secol.

Toate cele 27 de state membre UE s-au angajat să adopte măsurile pentru reducerea completă până în 2050 a emisiilor de gaze cu efect de seră.

De ce este necesar Green Deal

Schimbarea climatică și degradarea mediului sunt o amenințare existențială la adresa planetei. Pactul verde auropean a fost creat pentru a depăși aceste provocări și va transforma UE într-o economie modernă și competitivă, eficientă în folosirea resurselor.

În plus, războiul din Ucraina a dovedit că alegerea Uniunii Europene de a renunța la combustibilii fosili a fost corectă, contribuind la desprinderea de dependența energetică față de sursele din Rusia.

Principalele direcții ale Pactului verde european

• Clima
• Mediul
• Energia
• Transportul
• Industria
• Agricultura
• Eficientizarea clădirilor
• Cercetarea și inovația
• Finanțarea și dezvoltarea regională

Green Deal prevede măsuri pentru fiecare dintre aceste domenii pentru obținerea unei dezvoltări economice decuplate de la folosirea resurselor.

Să vedem acum, concret, care sunt obiectivele prioritare ale pactului ecologic european.

Clima: Calea spre neutralitate climatică

Pentru ca obiectivul neutralității climatice a continentului să devină obligatoriu din punct de vedere juridic, Comisia a creat Legea europeană a climei, care prevede obiectivul mai ambițios de reducere netă a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.

Pentru atingerea țintelor de decarbonizare, emisiile poluante trebuie reduse în toate sectoarele, de la industrie și energie până la transporturi și agricultură.

UE are în prezent obiective obligatorii în materie de climă care acoperă toate sectoarele cheie ale economiei comunitare. Pachetul total include:

• ținte de reducere a emisiilor într-o gamă largă de sectoare;
• ținta de creștere a absorbantelor naturale de carbon (zone verzi, anumite tipuri de sol, mlaștini de maree, mangrove, vegetație marine, etc);
• sistem actualizat de tranzacționare a certificatelor de emisii pentru a limita emisiile, a taxa poluarea și a genera investiții în tranziția ecologică;
• sprijin social pentru cetățeni și micile afaceri.

La summitul COP27 al ONU desfășurat în Egipt în 2022, Comisia Europeană și-a arătat ambiția de a menține obiectivul de limitare a încălzirii globale sub 1,5 grade Celsius. Această poziție a ajutat la obținerea unui acord dur pentru a păstra țintele Acordului de la Paris.

UE, statele membre și Banca Europeană de Investiții sunt împreună cel mai mare contributor la finanțarea publică pentru climă al economiilor în curs de dezvoltare. Numai în 2021 fondurile acordate au totalizat 23,04 miliarde de euro.

Distribuția geografică a finanțării UE pentru climă

• Africa: 31,68%
• Asia: 26,65%
• Americi: 15,79%
• Europa: 8,27%
• Altele: 17,63%

Mediu: Protejarea naturii pentru a apăra planeta și sănătatea

Strategia de biodiversitate a UE pentru 2030 este un plan larg pe termen lung pentru a proteja natura și a pune biodiversitatea Europei pe calea redresării, în beneficiul oamenilor, al climei și al planetei.

Prioritățile Pactului verde european în domeniul naturii:

• protejarea biodiversității și ecosistemelor;
• reducerea poluării aerului, apei și solului;
• îndreptarea către o economie circulară;
• îmbunătățirea managementului deșeurilor;
• asigurarea sustenabilității economiei albastre (legată de mări și oceane) și a pescuitului.

Angajamentele Green Deal:

• extinderea zonelor Natura 2000, a rețelei UE de terenuri și zone marine protejate;
• lansarea planului UE de refacere a naturii, inclusiv a primei Legi de Restaurare a Naturii conform negocierilor actuale;
• accesarea de fonduri pentru biodiversitate pentru a permite schimbarea necesară pentru transformare;
• introducerea de măsuri pentru a aborda provocarea globală a biodiversităţii.

Utilizarea nesustenabilă a resurselor naturale, în special degradarea și poluarea solului, reprezintă un factor major al crizelor climatice și ale biodiversității. Comisia Europeană a propus Legea Monitorizării Solului. Obiectivul este crearea unor soluri sănătoase în UE până în 2050 prin culegerea de date despre starea terenurilor și transmiterea acestora către fermieri și factori de decizie.

Îmbunătățirea eliminării carbonului și creșterea absorbanților de carbon în UE sunt esențiale. Ținta UE pentru eliminările nete de carbon de către absorbanții naturali va crește la echivalentul a 310 milioane de tone de CO2 până în 2030. Statele membre sunt responsabile pentru îngrijirea și extinderea rezervoarelor de carbon pentru a îndeplini noul obiectiv UE.

De asemenea, un nou criteriu strict pentru a evita exploatarea nesustenabilă a pădurilor și pentru a proteja zonele cu valoare ridicată pentru biodiversitate vor fi aplicate în conformitate cu ambiția sporită acordată climei și biodiversității.

Obiectivul capitolului de mediu este refacerea naturii și încurajarea biodiversității pentru a se dezvolta din nou, o soluție rapidă și ieftină pentru absorbirea și stocarea carbonului.

Curățarea sistemului energetic

Producția și utilizarea energiei contribuie cu peste 75% din emisiile de gaze poluante din UE. Din acest motiv, decarbonizarea sistemului energetic al Uniunii Europene este vitală pentru atingerea obiectivelor de climă în 2030 și pentru strategia pe termen lung de neutralitate până în 2050.

Pactul verde european se concentrează pe trei principii majore pentru tranziția la energia verde. Acestea vor ajuta la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la creșterea calității vieții oamenilor:

• asigurarea aprovizionării cu energie sigură și accesibilă a UE;
• dezvoltarea unei piețe a energiei complet integrate, interconectate și digitalizate în UE;
• prioritizarea eficienței energetice, îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor și dezvoltarea unui sector energetic bazat în mare parte pe surse regenerabile.

Obiectele principale ale Comisiei Europene pentru îndeplini principiile de mai sus sunt:

• construirea de sisteme energetice interconectate și de rețele mai bine integrate pentru a sprijini sursele de energie regenerabilă;
• promovarea tehnologiilor inovative și a infrastructurii moderne;
• întărirea eficienței energetice și a design-ului ecologic al produselor;
• decarbonizarea sectorului de gaze naturale și promovarea integrării inteligente între sectoare;
• mai multă putere acordată consumatorilor și sprijinirea țărilor UE în combaterea sărăciei energetice;
• promovarea standardelor de energie ale UE și a tehnologiilor sale la nivel global;
• dezvoltarea deplină a potențialului energiei eoliene offshore din Europa.

Agresiunea rusă asupra Ucrainei și perturbarea ulterioară a pieței energetice și a prețurilor nu au făcut decât să întărească ideea că UE trebuie să pună capăt dependenței de combustibilii fosili din Rusia și să accelereze tranziția ecologică.

În mai 2022, la trei luni de la izbucnirea războiului din Ucraina, Comisia Europeană și-a anunțat planul REPowerEU, care prevede trei direcții pentru întărirea securității energetice a UE:

• distribuirea de mai multă energie regenerabilă;
• economisirea energiei;
• diversificarea aprovizionării cu energie.

În martie 2023, UE a adoptat o legislație mai strictă pentru a-și mări capacitatea de surse regenerabile, prin creșterea obiectivului său obligatoriu pentru 2030 la un minim de 42,5%, față de obiectivul actual de 32%, și cu ambiția de a ajunge la 45%. Acest lucru aproape ar dubla ponderea existentă a energiei regenerabile în UE.

De asemenea, reducerea consumului de energie este esențială pentru reducerea emisiilor și a costurilor energiei pentru consumatori și industrie.

Un nou obiectiv obligatoriu la nivelul UE prevede îmbunătățirea eficienței energetice cu 11,7% până în 2030. Statele membre vor trebui să facă economii anuale de 1,49% în medie între 2024 și 2030. În plus, țările UE vor trebui să implementeze îmbunătățiri ale eficienței energetice cu prioritate pentru persoanele afectate de sărăcia energetică.

Scopul principal este valorificarea potențialului important de pe piețele globale pentru tehnologii cu emisii scăzute, produse și servicii durabile pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2050.

Transport sustenabil pentru toți

Transporturile contribuie cu aproximativ 5% la PIB-ul mediu la nivel UE și au peste 10 milioane de angajați în Europa. Sistemul de transport este vital pentru economiile europene și pentru lanțurile globale de distribuție. În același timp, transportul are și un cost mare pentru societatea noastră: emisiile de gaze și substanțe poluante, zgomotoul, aglomerația și accidentele.

Astăzi, emisiile generate de transport reprezintă în jur de 25% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră, iar acest nivel a crescut în ultimii ani

Tranziția la mobilitatea verde asigură mijloace de transport și soluții logistice nepoluante și accesibile, conectând regiunile rurale și îndepărtate.

Obiectivul este și la acest capitol foarte ambițions: toate mașinile și camionetele noi înmatriculate în Europa vor avea emisii zero până în 2035. Ca pas intermediar până la această țintă, emisiile medii ale automobilelor noi vor trebui să scadă cu 55%, iar cele ale camionetelor noi cu 50% până în 2030.

UE lucrează pentru crearea unei infrastructuri de care oamenii vor avea nevoie pentru încărcarea mașinilor electrice pentru parcurgerea distanțelor scurte și lungi.

Decarbonizarea se aplică și în transportul aerian. Pentru a promova carburanții de aviație sustenabili (SAF), ponderea minimă de SAF care trebuie amestecată cu kerosen de către furnizorii de combustibil pentru aviație și furnizată aeroporturilor din UE a fost majorată.

Și transportul naval va fi vizat. A fost stabilit un obiectiv de reducere treptată a intensității medii anuale a gazelor cu efect de seră produse de nave pentru a promova utilizarea combustibililor regenerabili și cu emisii scăzute de carbon.

Revoluția industrială verde

Realizarea unei economii circulare și neutre din punct de vedere climatic necesită mobilizarea deplină a industriei. Toate lanțurile valorice industriale, inclusiv sectoarele mari consumatoare de energie, vor juca un rol esențial.

Noua strategie industrială pentru Europa va conduce cele două tranziții din UE, cea verde și cea digitală, și va deveni și mai competitivă la nivel global. Acest plan va ajuta industria să-și reducă amprenta de carbon prin furnizarea de soluții tehnologice curate și accesibile și prin dezvoltarea de noi modele de afaceri.

Prin Planul Industrial al Pactului verde european, prezentat în februarie 2023, se urmărește întărirea competivității industriei europene nepoluante și accelerarea tranziției către neutralitatea climatică. Scopul planului industrial este să securizeze locul Europei ca spațiu al inovației industriale și al tehnologiilor nepoluante.

În martie 2023 a fost prezentată Legea privind industria cu zero emisii nete, care face parte din Planul Industrial Green Deal, pentru a extinde producția de tehnologii curate în UE, a crea locuri de muncă verzi și a se asigura că Uniunea este bine dotată pentru tranziția către energie curată.

Obiectivul este asigurarea a cel puțin 40% din nevoile anuale ale UE de implementare a tehnologiilor strategice nepoluante până în 2030.

Agricultura: Un sistem alimentar sănătos pentru oameni și planetă

Sistemul agricol și alimentar de pe continent, susținute de Politica Agricolă Comună, reprezintă deja un standard global în materie de siguranță, securitatea aprovizionării, nutriție și calitate.

În iulie 2023, Comisia a adoptat un pachet de măsuri pentru utilizarea sustenabilă a resurselor cheie naturale, care va consolida, de asemenea, reziliența sistemelor alimentare și a agriculturii europene. Pachetul include noua lege a solului, menționată anterior, un regulament privind plantele cu modificări genetice și măsuri pentru reducerea reziduurilor alimentare și textile. Adoptarea acestora completează propunerile anterioare din cadrul pilonului "resurse naturale" al Pactului verde european.

Obiectivele UE în agricultură:

• asigurarea securității alimentare în contextul incertitudinilor geopolitice, schimbării climatice și a pierderii biodiversității;
• reducerea amprentei de mediu și climatice a sistemului alimentar al UE;
• întărirea rezilienței sistemului alimentar al UE;
• tranziția globală către durabilitatea competitivă de la fermă până la farfurie.

Construcții cu impact redus asupra mediului

Comisiei își propune să dubleze ratele de renovare a clădirilor în următorii zece ani și să se asigure că lucrările de renovare duc la o eficiență mai mare a energiei și a resurselor. Acest lucru va îmbunătăți calitatea vieții pentru locatarii clădirilor și pentru cei care le utilizează, va reduce emisiile de gaze cu efect de seră din Europa, va stimula digitalizarea și va îmbunătăți reutilizarea și reciclarea materialelor.

Ca să stimuleze renovările, Comisia Eropeană a propus în 2021 o revizuire a Directivei UE privind performanța energetică a clădirilor pentru a îmbunătăți treptat performanța energetică a clădirilor din întreaga Europă, ținând cont și de circumstanțele din fiecare țară.

Îmbunătățirile pot fi făcute și prin măsuri individuale, cum ar fi montarea izolației termice a locuinței, înlocuirea ferestrelor sau ușilor vechi, modernizarea sistemelor de încălzire sau instalarea de panouri solare.

Fondul pentru climat social îi va sprijini pe locuitorii din UE cei mai afectați sau expuși riscului de sărăcie energetică sau de mobilitate. În total, peste 86 de miliarde de euro se vor aloca pentru sprijinirea celor mai vulnerabili cetățeni și a micilor firme în tranziția ecologică.

Pentru a completa noile norme UE de eficiență energetică a clădirilor și pentru a ghida eforturile statelor membre, s-a stabilit un nou etalon național de 49% din energia regenerabilă în sectorul clădirilor. Iar sectorul public va fi supus unui nou obiectiv anual de reducere a consumului de energie, de 1,9%. Statele membre au obligația de a renova în fiecare an cel puțin 3% din suprafața totală de clădiri ale administrației publice.

În plus, din 2027, combustibilii pentru construcții (și cei pentru transport) vor fi acoperiți de comerțul cu emisii, punând un preț pe poluare, stimulând utilizarea combustibililor mai curați și reinvestind în tehnologii curate.

Cercetarea și inovația conduc transformarea

Cu obiectivul de a deveni primul continent neutru climatic până în 2050, Europa are șansa unică de a-și moderniza economia și societatea și de a se reorienta către un viitor durabil.

Cercetarea și inovația vor juca un rol central în:

• accelerarea și implementarea tranzițiilor necesare;
• implementarea, demonstrarea și eliminarea riscurilor soluțiilor;
• implicarea cetățenilor în inovarea socială.

Comisia a pus la dispoziție un miliard de euro în cadrul apelului Green Deal - ultimul și cel mai mare din inițiativa Orizont 2020. Cele 73 de proiecte selectate pentru finanțare în cadrul apelului vor contribui la răspunsul UE la criza climatică și vor contribui la protejarea ecosistemelor unice și a biodiversității Europei.

Cum este finanțat Pactul verde european

Pentru a atinge obiectivele din pactul ecologic, Comisia Europeană s-a angajat să îndrepte cel puțin 1.000 de miliarde de euro în investiții sustenabile în următorul deceniu.

Astfel, 30% din bugetul multianual al UE (2021-2028) și din instrumentul unic al UE NextGenerationEU (NGEU) pentru redresare după pandemia de COVID-19 a fost alocat pentru investiții ecologice.

Țările UE trebuie să aloce cel puțin 37% din finanțarea pe care o primesc în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, în valoare de 672,5 miliarde EUR, pentru investiții și reforme care sprijină obiectivele climatice. Comisia, în numele UE, intenționează să atragă 30% din fondurile NGEU prin emiterea de obligațiuni ecologice.

Politica de coeziune a UE ajută țările, regiunile, administrațiile locale și municipalitățile din UE să facă investiții importante care contribuie la Pactul verde european. Țările membre trebuie să aloce pentru aceste priorități cel puțin 30% din finanțarea pe care o primesc prin Fondul european de dezvoltare regională. În plus, 37% din Fondul de coeziune va contribui în mod specific la realizarea neutralității climatice până în 2050.