Oamenii politici se laudă în discursuri populiste cu “frumusețile patriei”, dar când cuvintele goale sunt date la o parte, rămân gropile de gunoi, importul de deșeuri și arderile ilegale, toate controlate de o mafie care a aruncat țara într-o profundă criză ecologică. Octavian Berceanu, fost comisar șef al Gărzii de Mediu, a vorbit cu SpotMedia.ro despre această realitate tragică.
Principalele declarații:
- “Acest angrenaj de crimă organizată favorizează anumiţi oameni politici și oameni de afaceri.”
- “Dacă punem în ecuație volumul deșeurilor autohtone, dar și cele importate, toate operațiunile…, vorbim de sute de milioane de euro”.
- “În comuna Chiajna, Poliția Locală păzește un depozit ilegal de gunoi în care s-au descărcat până acum peste 50.000 de camioane de deșeuri.”
- “Din 1.000 de infracțiuni legate de poluare și deșeuri, dacă sunt descoperite 100, iar 0,6 se termină cu condamnarea infractorului.”
- “Popești Leordeni, comună aflată în zona metropolitană, are un depozit de gunoi de un milion de metri cubi. Efectiv un munte de deșeuri pe care autoritățile nu l-au văzut.”
Cum explicați faptul că, în ultima lună, calitatea aerului s-a deteriorat rapid, iar senzorii au înregistrat valori mari de poluare?
Din păcate, răspunsul este simplu. Avem de-a face cu structuri de crimă organizată care obțin foarte mulţi bani din arderile de deșeuri, din arderile de cabluri și din recuperarea metalelor aflate în elemente compozite.
Asta înseamnă foarte mulți bani negri pentru oamenii politici. Înseamnă și susținere pentru unele partide. Tot acest angrenaj de crimă organizată favorizează anumiți oameni politici și oameni de afaceri.
Când am intrat foarte puternic împreună cu Jandarmeria și cu Poliția Română peste astfel de depozite, acestea și-au stopat activitățile, dar acum le-au reluat, pentru că nu le mai controlează nimeni.
Puteți să spuneți care este volumul acestor afaceri?
Dacă punem în ecuație volumul deșeurilor autohtone, dar și cele importate, toate operațiunile care se fac pentru a scăpa de ele atâta timp cât nu există sisteme integrate de management al deșeurilor care să funcționeze la nivel național, vorbim de sute de milioane de euro.
De ce credeți că sistemul politic nu reușește să rezolve această problemă de atâția ani?
Să vă dau un exemplu. În comuna Chiajna, lipită de București, Poliția Locală păzește un depozit ilegal de gunoi în care s-au descărcat până acum peste 50.000 de camioane de deșeuri.
Prețul încasat de proprietarii depozitului ilegal e de 300 de euro pe camion.
Faceți socoteala, 15 milioane de euro într-un singur loc.
Autoritățile știu unde sunt aceste depozite, unde au loc arderi de deșeuri? Există hărți cu punctele critice?
Da. Se poate folosi Google Maps, se pot accesa platformele online, cum ar fi Copernicus sau Sentinel, care folosesc rețelele de sateliți europeni și să fie descoperite locurile unde sunt arderi ilegale de deșeuri.
Asta am făcut când am ajuns la Garda de Mediu. Le-am identificat și am trecut la acțiune.
Procurorii din România respiră același aer ca și noi ceilalți, se îmbolnăvesc la fel ca noi, au și ei copii care sunt expuși la aerul otrăvit. Cum explicați reacția lentă a acestora la infracțiunile de mediu?
Din 1.000 de infracțiuni legate de poluare și deșeuri, dacă sunt descoperite 100, iar 0,6 se termină cu condamnarea infractorului. Când vorbești de rezultate sub 1%, practic, se poate spune că nu se face nimic.
Și asupra procurorilor, de multe ori, se fac presiuni politice, fiind vorba de un volum foarte mare de bani negri generați de depozitarea ilegală a gunoiului, incinerări și alte mijloace de ascundere a gunoiului, cum ar fi îngroparea lui. Din păcate, e foarte multă corupție în România.
Puteți da o cifră a numărului de plângeri făcute de comisarii Gărzii de Mediu către procurori și poliție?
Nu-mi amintesc o cifră exactă, dar cred că am făcut plângeri de ordinul zecilor în perioada mandatului meu.
Atunci când ești doar reactiv, rezultatele sunt slabe. În perioada în care am condus Garda de Mediu am avut foarte multe acțiuni pro-active. E important să ai acțiuni de prevenire. Doar așa se poate stopa un fenomen infracțional.
Pe combaterea tranzitului ilegal de deșeuri și a depozitelor de gunoi importat din afară, în 2020 au fost 143 de acțiuni, iar în 2021, la momentul plecării mele (octombrie) realizasem deja peste 2.100 de acțiuni de prevenire. Cu 2.000 mai multe decât în anul precedent.
În acest moment, situația se va înrăutăți sau la presiunea oamenilor ea va începe să se îmbunătățească?
Cred că s-a ajuns la un moment critic. Există deja o iritare a opiniei publice vizavi de problema poluării. Bucureștiul e înconjurat de depozite ilegale de gunoi. Popești Leordeni, comună aflată în zona metropolitană, are un depozit de gunoi de un milion de metri cubi. Efectiv un munte de deșeuri pe care autoritățile nu l-au văzut.
Dacă te plimbi cu elicopterul deasupra orașului, e imposibil să nu-l vezi, pentru că trebuie să-l ocolești. De asemenea, în Chiajna, avem depozite ilegale de sute de mii de metri cubi.
Avem degajări foarte puternice de hidrogen sulfurat de la marile gropi de gunoi din București. Hidrogenul, în loc să fie ars, neutralizat, la 800 de grade Celsius prin procese tehnologice, este ars, dacă putem spune așa, de fapt, i se dă drumul în aer la 300 de grade Celsius și îl absorbim în organism prin aerul pe care-l respirăm.
Jumătate din București este afectat de acest hidrogen sulfurat. Avem arderi ilegale de combustibili solizi pentru încălzire, care nu au de-a face cu lemnul. Sunt foarte multe sobe în București. Autoritățile ar fi trebuit să facă un recensământ al acestora, să vină cu soluții competitive. Noi încă punem bucăți de mobilă în sobe, în mijlocul Bucureștiului.
De multe ori, reprezentanții administrației locale spun că aerul este poluat iarna din cauza centralelor de apartament. În ce măsură e adevărată o astfel de afirmație?
Cred că problema e în altă parte. Sunt studii științifice care au inclus Viena, Praga, București, Craiova și Cluj, făcute de universități din România în parteneriat cu cele din străinătate și pe aceste studii m-am bazat. Garda de Mediu nu are aparate cu care să măsoare.
Studiile au arătat că, de exemplu, o bucată de mobilă din PFL, arsă în sobă, degajă mai multe substanțe toxice, chiar și de 1.000 de ori mai multe, față de lemnul natural.
Zilele trecute, Comisia Europeană a anunțat că dă în judecată România din cauza depozitelor ilegale de deșeuri. Ce înseamnă acest proces și ce riscă țara noastră?
Cu fonduri europene, au fost cheltuite câteva miliarde de euro, au fost construite 34 de sisteme de management integrat al deșeurilor (SMID).
Dintre acestea doar maximum cinci funcționează. În principal, pentru că au fost făcute prost, construite prost, au fost făcute doar ca să se absoarbă fondurile respective.
Avem astfel de SMID-uri în vârful dealului și în vârful muntelui. Ele sunt ridicate pe terenuri instabile. Pur și simplu, s-au furat bani. Despre asta vorbim.
Partidele acoperă acest furt care ar duce la închisoare mulți politicieni. Din acest motiv, SMID-urile astea sunt funcționale doar pe hârtie. De facto, fiecare comună trebuie să-și găsească propria soluție pentru a neutraliza deșeurile și, astfel, în lipsa acestor soluții, în timp, s-au format gropi de deșeuri foarte mari în diferite localități din țară.
Acestea sunt gropile mari, dar Comisia Europeană n-a zis nimic despre gropile comunale, mai mici, unde sunt aruncate deșeurile și sunt mii, sute și mii de astfel de gropi în toată țara.
Când vorbim de infringement pentru depozitare ilegală, vorbim de niște gropi foarte mari, care n-au avut niciun sistem de extragere a gazelor de groapă, de diferențiere între volumul gunoiului și pământul pe care este pus.
E nevoie de membrane speciale care izolează deșeurile respective, de un sistem de sortare, pur și simplu, au fost făcute niște contracte cu primării și orașe, iar acolo cineva a câștigat foarte mulți bani. Aceste gropi ilegale au fost făcute cu bună știință și cu participarea activă a președinților de consilii județene.
România se află în mijlocul unei crize ecologice?
Categoric. Bucureștiul este cel mai bun exemplu pentru această criză ecologică. Avem un aer extraordinar de poluat. Avem ape subterane pline de substanțe toxice. Un sol foarte poluat și nu este vorba doar de o poluare istorică, este o poluare la care am ajuns în ultimii 20 de ani.
Pe lângă asta avem și o criză a depozitării deșeurilor. Nu mai există posibilitatea de stocare a deșeurilor, pentru că s-a mers doar pe aceste gropi mari de gunoi, iar în spatele acestor gropi, conform mai multor relatări ale presei, am văzut oameni care au generat structuri de crimă organizată și sisteme de lucru, în care sunt implicați funcționari ai statului și care aduc un prejudiciu foarte mare sănătății noastre.
E foarte greu cu aceleași instituții, folosind aceleași unelte și cu angajați care nu se implică, fiind doar reactivi și nu pro-activi, câștigând sume mari de bani la negru, e foarte greu să obții altfel de rezultate.
Amprenta procurorilor ar trebui să fie mult mai puternică. Prin activitatea lor, funcționarii corupți ar trebui extrași din aceste instituții, nu doar cercetați și lăsați să comită în continuare infracțiuni.
Alte declarații importante pe care le puteți asculta în inregistrare:
- “În tot anul 2020, au fost făcute la Garda de Mediu, 2.000 de sesizări din partea cetățenilor. Încurajându-i să ne anunțe de neregulile observate, am reușit să obțin de la oameni 2.000 de sesizări pe lună”. (Interviu video, minutul 26.15)
- “Mulți dezvoltatori imobiliari îngroapă deșeurile din construcții pentru a crește elevația terenurilor” (Interviu video, minutul 28.16)
- “Cetățenii români ar trebui să înființeze și alte partide, să apară noi partide, noi mișcări pe scena politică, să apară partide ecologiste cu agendă concentrată pe lupta pentru calitatea vieții” (Interviu video, minutul 30.17)
- “Dacă ne uităm un pic în istorie, toți banii care au fost dați României de către Uniunea Europeană, vom vedea că mulți dintre ei s-au pierdut, pentru că nu există resursa umană care să facă un management profesionist al proiectelor, iar rezultatele palpabile în economie, în baza acestor bani veniți din afară, sunt foarte puține”. (Interviu video, minutul 34.19)
- “Încerc să deschid sufletele și ochii oamenilor pentru a combate poluarea, pentru a avea un comportament social când vorbim despre deșeuri și cred că, în viitor, tânăra generație va reuși să impună standarde îmbunătățite ale calității mediului, aerului, vieții datorită conștientizării pericolelor poluării.” (Interviu video, minutul 42.20)