2021 a fost al treilea an consecutiv în care a fost înregistrat un nou record în ce privește temperatura oceanelor.
”Vrem să subliniem că încălzirea globală înseamnă, de fapt, încălzirea oceanelor și consecințele sunt grave. Temperaturile oceanelor ating record după record, fapt ce ne arată că trebuie să luăm urgent măsuri de combatere a schimbărilor climatice”, a declarat Lijing Cheng, conducătorul studiului publicat marți de Advances in Atmospheric Sciences, profesor de Fizică Atmosferică la Academia Chineză de Științe.
Temperatura oceanelor e un indicator mai clar în ce privește criza climatică decât temperatura aerului și asta deoarece curenții naturali cum sunt La Nina (rece) și El Nino (cald) joacă un rol relativ mic în încălzirea oceanelor, a explicat și Kevin Trenberth, cercetător la Centrul Național de Cercetare Atmosferică din Colorado, citat de CNN.
Recordul de temperatură din 2021 a fost înregistrat în ciuda condițiilor produse de La Nina în Oceanul Pacific - ape mai reci decât media în jurul ecuadorului.
Cercetătorii subliniază că factorul uman este cel vinovat de încălzirea oceanelor. Emisiile de gaze cu efect de seră blochează căldura în atmosfera planetei, creând un dezechilibru. Oceanele absorb 90% din excesul de căldură, fapt ce duce la creșterea alarmantă a temperaturii apelor.
”Impactul este poate subtil, dar este profund. Pentru a opri acest lucru trebuie să ajungem cât mai repede la obiectivul de emisii zero. Multe țări au planuri în acest sens, dar nu pun în aplicare și măsurile din ele”, avertizează Trenberth.
Oceane mai calde înseamnă furtuni mai puternice, uragane și inundații catastrofale pe uscat. Totodată, este pusă în pericol și viața marină.
”Încălzirea oceanelor, pe lângă faptul că distruge coralii și amenință viața marină - care reprezintă 25% din aportul global de proteine pentru oameni -, destabilizează și calota glaciară, fapt ce duce la niveluri amenințătoare ale mărilor și oceanelor”, a explicat și Michael E. Mann, climatolog la Universitatea de stat din Pennsylvania și coautor al studiului.
Creșterea nivelului apelor nu amenință doar orașele de coastă, ci afectează rezervele de apă dulce pentru teritorii vaste. Asta se traduce mai departe în culturi distruse, crize alimentare și mișcări masive de migrație.
Cercetătorii atrag atenția că măsurile trebuie luate cât mai curând posibil, pentru că și dacă azi am ajunge la nivelul utopic de zero emisii, efectele vor mai fi resimțite timp de decenii, până când natura va corecta dezechilibrul.