Țările Uniunii Europene au votat săptămâna trecută un nou cadru legislativ care măreşte obiectivul blocului comunitar de reducere a emisiilor poluante până în 2030 de la 40% la cel puţin 55% față de nivelul din 1990. Este o țintă ambițioasă, mai ales pentru o țară ca România, care mai are destul de mult de lucrat la politicile legate de schimbările climatice.
Mai mult, UE și-a luat angajamentul să atingă neutralitatea privind emisiile poluante până în 2050.
Parlamentul European a aprobat Legea climei, convenită în mod informal cu statele membre în aprilie, cu 442 voturi „pentru”, 203 „împotrivă” şi 51 abţineri. Ulterior, și miniștri de resort și-au dat avizul.
Acest vot transformă angajamentul asumat de statele membre într-o obligaţie, oferind cetăţenilor şi întreprinderilor europene securitatea juridică şi previzibilitatea de care au nevoie pentru a planifica tranziţia. În plus, un buget va fi stabilit pentru a ajuta statele membre să își îndeplinească obiectivele.
Comisia Europeană intenţionează să prezinte o serie de propuneri la 14 iulie 2021 pentru ca UE să poată atinge obiectivul pentru 2030. De menționat este faptul că ținta asumată este la nivelul întregului bloc comunitar și nu este (cel puțin deocamdată) una individuală, pentru fiecare stat membru în parte.
Pentru a vedea care e situația României în acest context și ce mai avem nevoie să facem pentru a reduce semnificativ poluarea, am stat de vorbă cu Sergiu Bazarciuc, COO Simtel, și Robert Manea, COO AlecoAir.
Ca idee generală, unde se află România din punct de vedere al nivelului poluării?
Sergiu Bazarciuc: Cercetările Organizației Mondiale a Sănătății privind cauzele deceselor și îmbolnăvirilor relevă faptul că, în România, fiecare al cincilea deces poate fi pus pe seama factorilor de mediu. La polul opus se află Danemarca și Suedia, unde doar un deces din zece ar putea fi atribuit poluării.
România stă cel mai rău din Europa în ce privește calitatea aerului respirat.Pulberile în suspensie, dioxidul de azot și ozonul de la nivelul solului sunt recunoscuți în prezent drept cei trei poluanți care afectează cel mai grav sănătatea umană.
Sursele de poluare atmosferică sunt variate și pot fi antropice sau naturale:
- arderea combustibililor fosili în producerea de energie electrică, transporturi, industrie și gospodării;
- procese industriale și utilizarea solvenţilor, de exemplu în industria chimică şi extractivă;
- agricultură;
- tratarea deşeurilor;
- erupţiile vulcanice, praful aeropurtat, dispersia sării marine și emisiile de compuşi organici volatili din plante sunt exemple de surse naturale de emisie.
Robert Manea: România nu se află în lista țărilor cu aerul cel mai curat din lume și chiar și în Uniunea Europeană e codașă, însă, din fericire, nu este nici pe lista țărilor cu poluare critică, cum sunt Bangladesh, Pakistan, India sau Indonezia, cu indici de poluare extrem de ridicați care pun în pericol real și imediat sănătatea locuitorilor.
Care sunt cele mai nevralgice puncte legate de emisiile poluante?
Sergiu Bazarciuc: Cele mai importante surse de poluare a mediului la nivelul UE, conform Agenției Europene de Mediu:
România depășește limitele de poluare acceptate la nivel european în ce privește următoarele substanțe:
- NO2 – dioxid de azot
- O3 – ozon
- PM10 si PM25 – particule in suspensie
- 90% din emisiile de amoniac și 80% din emisiile de metan provin din activitățile agricole
- 60% din emisiile de oxid de sulf provin din producția și distribuția energiei
- Peste 40% din emisiile de oxizi de azot provin din transportul rutier
- Aproape 40% din emisiile de particule PM2.5 provin din transport
- Arderea combustibililor fosili in transportul rutier, locuințe, producerea și utilizarea energiei este factorul-cheie care contribuie la poluarea aerului.
- Clădirile publice, de birouri și de locuinte contribuie cu jumătate din emisiile de monoxid de carbon si particule PM2.5.
- Gunoiul menajer, minele de carbune și transportul gazelor pe distanșe lungi sunt surse de poluare cu metan.
Robert Manea: Punctele nevralgice rămân orașele cu industrie necontrolată din punct de vedere al calității aerului, cum e Ploiești, și cele cu un trafic foarte intens –București, Cluj, Brașov, Constanța.
În ce domenii e musai să acționăm acum? Și cum?
Robert Manea: E vital să intensificăm controlul deversărilor și al emisiilor ilegale de poluanți, să limităm defrișările, să stopăm arderile ilegale de deșeuri și să decongestionăm orașele cu trafic intens.
Sergiu Bazarciuc: Domeniile care necesită acțiuni sunt:
- Transportul rutier
Ecologizarea transportului prin înlocuirea vehiculelor diesel cu vehicule electrice; dezvoltarea infrastructurii de transport public urban (creșterea numărului de vehicule, scăderea timpilor de așteptare în stații, benzi dedicate transportului public, creșterea gradului de penetrare al retelei de transport etc) astfel încât să devină o alternativă viabilă pentru mașina personală; continuarea programelor de tip Rabla care furnizează subvenții de la stat pentru achiziționarea de automobile electrice; piste de biciclete și chiar facilități fiscale pentru cei care aleg să lase mașina acasă; poate chiar și reducerea impozitului pe mașină ar fi o soluție care, aplicată inteligent, ar putea da rezultate.
- Producția și utilizarea energiei
Încurajarea investițiilor în energie regenerabilă (solar, eolian, biomasa, hidro, nuclear) prin legislație clara si predictibila; accelerarea dezvoltării și a investițiilor în tehnologiile pe hidrogen; eliminarea surselor de producție de energie prin arderea combustibililor fosili, închiderea minelor și reconversia profesională a celor care lucrează în producția de cărbune.
- Clădiri de birouri, locuințe și instituții publice
Eficientizarea energetică a clădirilor de orice fel, eliminarea pierderilor de energie prin termoizolare, producerea locală de energie solară prin punerea în valoare a acoperișurilor clădirilor; trecerea la iluminatul pe LED, folosirea Building Management Systems (BMS) care contribuie la reducerea consumului de energie, colectarea selectivă a deșeurilor produse în clădiri.
Prin ce metode și în ce condiții ne-am putea îndeplini și noi ținta de reducere a emisiilor poluante?
Sergiu Bazarciuc: România nu are economie suficient de competitivă, comparativ cu statele din vestul Europei, pentru a face față schimbărilor impuse de atingerea noii ținte, fără ajutor financiar de la UE.
Personal, cred că se vor pune suficienți bani europeni la bătaie pentru reducerea emisiilor poluante astfel încât țara noastră să își poată îndeplini ținta votată la Bruxelles.
Tot ce trebuie să facem este să găsim o cale de a primi acești bani, fapt condiționat de elaborarea unor proiecte de finanțare bune.
România ar trebui să se concentreze pe formarea de specialiști care să știe să scrie proiecte viabile pentru absorbția tuturor fondurilor disponibile. Lipsa actuală a experților de acest tip, calificați în redactarea proiectelor europene pentru obținerea finanțării, precum și birocrația generată de cadrul legal cu privire la finanțările europene, sunt principalele cauze ale ratei reduse de absorbție a acestor fonduri.
E foarte important să ținem seama și de mixul de competențe care trebuie să existe în asocierea dintre cel care cere finanțarea si consultantul său. Companiile care vor sa aplice pentru finanțare europeana au specialiști care cunosc tehnic domeniile, iar companiile de consultanță în obținerea fondurilor europene știu să scrie proiectele, însa cele doua categorii trebuie să facă echipă eficientă ca să producă un proiect finanțabil. Mai clar spus, e necesar ca cele două categorii de companii să vorbească aceeași limbă.
Cum evaluați ținta de reducere a emisiilor poluante cu 55% până în 2030 la nivelul întregii UE, în loc de 40%, cât se vehicula până de curând? Dar faptul că ținta e la nivelul întregii UE și nu individual, pentru fiecare stat membru?
Sergiu Bazarciuc: Este o țintă ambițioasă, însă nu imposibil de atins. În general, ca să poți atinge o țintă propusă, trebuie sa ai un plan viabil și apoi să îl urmezi cu rigoare, monitorinzand fiecare pas și aplicând corecții atunci când este cazul.
E de menționat însă că reducerea cu 55% a emisiilor poluante se referă la reducerea față de nivelul emisiilor poluante din anul 1991, nu față de nivelul actual.
Statele mai bogate din Vest sunt de acord cu o politica de mediu mai dură, însă UE trebuie să vina cu sprijin financiar pentru statele ale căror economii nu sunt suficient de competitive ca să poată suporta costul acestor schimbări, așa cum, de altfel, au și solicitat reprezentanții acestor state prezenți în Parlamentul European la votul de luni.
Rămâne de văzut ce pachet de politici menite să asigure atingerea ţintei diminuării poluarii va prezenta pe 14 iulie Comisia Europeană.
Robert Manea: Probabil ține mai degrabă de domeniul politic decât de grija față de cetățean, de sănătatea publică reală.
Acest lucru pare să urmărească o coordonare a fondurilor necesare de către instituțiile UE, probabil dintr-o neîncredere în statele care nu și-au atins obiectivele în acest domeniu.
