Ungaria și Slovacia au sugerat că focarele în curs de desfășurare ale febrei aftoase (FMD) – o boală animală extrem de infecțioasă – ar putea fi legate de un act de bioterorism, deși nu au prezentat nicio dovadă științifică în sprijinul acestei afirmații.
Autoritățile ungare au detectat un caz de FMD la începutul lunii martie, într-o fermă de vite aflată la granița cu Slovacia – primul focar din Ungaria din ultimii 50 de ani.
De atunci, animalele din alte trei ferme din Ungaria și șase ferme din Slovacia au fost testate pozitiv pentru virus, determinând autoritățile să vaccineze efectivele pentru a reduce răspândirea înainte de a recurge la sacrificarea de urgență, arată Politico.
Slovacia a declarat stare de urgență, a impus restricții la frontieră și a înființat un centru de supraveghere cu sprijinul poliției, pompierilor și armatei, inclusiv cu intervenție aeriană.
„Conform cunoștințelor mele actuale, nu există dovezi care să susțină acest scenariu”, a declarat virusologul Jiří Černý de la Universitatea de Științe ale Vieții din Praga, referitor la afirmațiile privind bioterorismul.
„Aceasta nu înseamnă că ar trebui să excludem posibilitatea unor explicații alternative, ci mai degrabă că ele trebuie investigate atent, nu presupuse fără dovezi. Nu înseamnă că un atac bioterorist este o explicație probabilă”, a adăugat el.
O boală extrem de periculoasă
Febra aftoasă este una dintre cele mai temute boli animale din lume. Extrem de contagioasă în rândul rumegătoarelor, precum vacile, porcii, oile și caprele, ea rareori ucide animalele, dar provoacă febră, pierderea apetitului și vezicule pe copite și în gură, ceea ce impune sacrificarea întregii turme și impunerea de zone de excludere pentru a preveni răspândirea.
Boala are potențialul de a devasta zootehnia. Un focar în Regatul Unit, în 2001, a declanșat o criză agricolă și turistică, cu un cost de peste 15 miliarde de euro. Autoritățile britanice au sacrificat atunci peste 6 milioane de animale în încercarea de a eradica boala.
Și Germania a raportat un focar în ianuarie, care între timp a fost izolat.
Černý a mai spus că este probabil ca virusul să fi fost transmis accidental și că ar trebui tratat ca atare până la proba contrarie.
„Virusul poate fi purtat pe încălțăminte, haine, echipamente contaminate sau chiar pe penele păsărilor migratoare. Cazuri similare de introducere neintenționată au fost documentate în trecut”, a declarat el pentru Politico.
„Atac creat artificial”
Șeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orbán, Gergely Gulyás, a fost joi primul oficial care a sugerat că focarele ar putea fi rezultatul unui atac biologic.
„În acest moment, putem spune că nu poate fi exclus faptul că virusul nu este de origine naturală; este posibil să avem de-a face cu un virus creat artificial”, a declarat Gulyás în cadrul unei conferințe de presă, adăugând că suspiciunea se bazează pe informații verbale primite de la un laborator străin, ale cărui constatări nu au fost încă dovedite.
Gulyás a insistat ca experții să investigheze orice posibilitate legată de un „atac creat artificial”.
Ministrul slovac al Agriculturii, Richard Takáč, a preluat ideea vineri, afirmând într-un interviu pe YouTube că și Slovacia ia în considerare această ipoteză.
„Există diverse speculații, diverse întrebări pe care ni le punem aici în Slovacia. Aceleași întrebări sunt puse și de Comisia Europeană. Pot confirma că în documente oficiale emise după întâlniri la nivel european, bioterorismul este menționat ca unul dintre scenariile posibile. Că cineva ar fi putut aduce virusul cu o anumită intenție. Este subiectul unei investigații în curs”, a spus Takáč.
Comisia a refuzat să comenteze afirmațiile lui Takáč, dar a transmis că lucrează la identificarea originii virusului.
„Nu comentăm acest subiect. Comisia colaborează strâns cu statele membre pentru a determina originea focarului. Izolarea virusului și secvențierea genomului sunt în desfășurare la laboratorul de referință al UE și ar putea ajuta la clarificarea originii. Nu putem specula nici asupra duratei, nici asupra rezultatului acestor activități”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei pentru Politico.
Mai multe țări iau măsuri de precauție, de la controale sporite la graniță în Austria și Republica Cehă, până la interdicția impusă de Regatul Unit asupra importurilor personale de carne și produse lactate din UE.