Apele din România sunt pline de microplastic, relevă un studiu făcut în premieră în țara noastră de Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Buzău-Ialomiţa.
În urma unui proiect pilot prin care specialiştii au încercat să determine tipurile de deşeuri care ajung în Marea Neagră din râul Buzău şi din Acumularea Siriu, a rezultat că 90 la sută din poluanţi sunt din plastic, respectiv PET-uri, pungi şi obiecte de unică folosinţă.
Proiectul s-a desfășurat în perioada 2020-2023 și a avut drept scop realizarea unui studiu care să contribuie la îmbunătăţirea vieţii populaţiei din jurul Mării Negre dar şi la protecţia mediului.
Specialiştii au prelevat probe din apă şi din sedimente, studiile concentrându-se pe fragmentele de macroplastic, mai mari de 5 mm şi microplastic, de până la 5 mm, denumite şi fragmente de plastic invizibile.
"Ne-am îndreptat atenţia către un poluant recent dar pare a fi de lungă durată, un poluant cu impact major asupra mediului şi sănătăţii umane, vorbesc despre plastic. Pentru a vedea originea microplasticului, în cadrul proiectului am avut o investigare a macroplasticului. În urma acestui studiu s-a constatat că 90% din deşeuri au fost din plastic, 68 % reprezintă deşeuri tip PET şi deşeuri din tacâmuri şi veselă, fragmente din diferite obiecte din plastic. 60% sunt obiecte de unică folosinţă.
Apoi am trecut la studiul microplasticului, primul studiu realizat din ţară pe ape interioare şi pe un lac de acumulare. Microplasticul reprezintă un fragment mai mic de 5 mm. Pentru că obiectivul principal al proiectului a fost să investigăm poluanţii care ajung în Marea Neagră dar şi reducerea lor, am achiziţionat prima ambarcaţiune de colectare a deşeurilor plutitoare din cadrul Apelor Române" a declarat Oana Ristea, biolog în cadrul ABA Buzău.
În premieră biologii Apelor Române au folosit o metodă inedită de prelevare de carote pentru a determina concentraţia de plastic din sedimente, metodă care a scos la iveală o strânsă legătură între perioadele cu inundaţii şi poluanţi. Viiturile au transportat materiile plastice de mici dimensiuni.
În urma activităţilor de prelevare au fost selectate fragmente de plastic care au fost supuse unei analize spectrofotometrice FT-IR, care a determinat tipul de polimeri prezenţi în structura chimică a deşeurilor.
"Am analizat 19 probe de apă şi de sediment. S-au identificat 4000 de particule de plastic, o concentraţie medie de 200 de particule pe kilogram în sediment şi 3 particule pe metru cub de apă. Am realizat o analiză de amprentare, am analizat fragmentele pentru a le cunoaşte originea. Fragmentele analizate au fost polipropilenă, polietilenă şi polietilen tereftalat, polimeri utilizaţi în special în recipientele PET, în tacâmuri de unică folosinţă, pungi. O frecvenţă ridicată a înregistrat-o polimerul polistiren, policlorura de vinil şi un elastomer care este utilizat în industria auto", a subliniat biologul Oana Ristea.
Toate rezultatele studiilor vor fi publicate în diferite reviste ştiinţifice, contribuind la dezvoltarea de soluţii inovatoare privind reducerea poluanţilor sau la iniţiative legislative, au mai precizat reprezentanţii ABA Buzău-Ialomiţa.