Declarații importante:
- “Ce se întâmplă în audio-vizual în această pandemie este o radiografie a societății noastre, a nivelului de educație”.
- “CNA nu este o instituție de cenzură”.
- “… nemulțumirea multora e provocată de faptul că la anumite posturi TV sunt o prezență continuă personaje care… bagatelizează gravitatea pandemiei”.
- “Am avut numeroase discuții cu reprezentanții marilor posturi de radio și TV, punându-i la aceeași masă cu responsabilii campaniei de vaccinare”.
- “…s-a ajuns ca pe anumite posturi TV să fie discuții despre cum, în doi ani, murim cu toții de la vaccin”.
În ultimele săptămâni, unele posturi TV de știri, care multă vreme au difuzat emisiuni de dezbateri unde se făceau afirmații anti vacciniste, și-au schimbat abordarea. Au început să pună accentul pe dramatismul crizei sanitare și pe impactul valului 4 asupra populației.
În plus, s-a mai întâmplat ceva. CNA, o instituție blocată ani de zile, a început să dea din nou amenzi pentru promovarea teoriile conspiraționiste și a îndemnurilor antivacciniste.
De exemplu, Antena3 a fost amendată cu 20.000 de lei pentru o emisiune “Subiectiv”, realizată de Răzvan Dumitrescu, din data de 13 septembrie, în care s-au făcut afirmații împotriva vaccinării fără argumente.
Valentin Jucan, 39 de ani, a fost numit membru CNA în luna mai a acestui an de către guvernul condus de Florin Cîțu. Acesta a mai avut un mandat în Consiliu și în perioada 2012-2018.
Cum vi se pare atmosfera creată de dezbaterea din jurul crizei sanitare și a impactului pe care-l are valul 4 de pandemie?
Din păcate, această dezbatere este o radiografie a societății noastre, a nivelului de educație, a modului nostru de a ști sau nu să fim critici cu anumite informații și a încrederii sau lipsei de încredere pe care o avem în instituții.
Observăm cu toții că e o mare nevoie de creșterea încrederii în instituții, de ridicarea nivelului de educație și de responsabilitate sanitară, dar și necesitatea de a avea oameni competenți care să poată să-și asume o mai bună comunicare într-o situație de criză.
De ce o instituție precum CNA (Consiliul Național al Audiovizualului), chemată să păstreze echilibrul în ce privește dezbaterile din programele TV și radio, a ratat acest obiectiv?
Vreau să încep prin a spune că instituția din care fac parte, CNA, nu este una de cenzură. Rolul ei nu este de a spune unui post de televiziune ce să facă și ce să nu facă, pe cine să invite sau pe cine să nu invite în platou, cui să-i dea dreptul să-și exprime opinia și cui să n-o facă.
Punând degetul pe rană, nemulțumirea multora e provocată de faptul că la anumite posturi de televiziune sunt o prezență aproape continuă personaje care nu sunt de specialitate și bagatelizează gravitatea pandemiei sau emit teorii fantasmagorice împotriva vaccinării.
Pentru CNA este imposibil să spună unui post de televiziune ce teme să abordeze. Ar fi o ingerință periculoasă care ar putea duce la abuzuri foarte mari. În schimb, ceea ce poate să facă instituția noastră este să sprijine campania de vaccinare. Am avut numeroase discuții cu radiodifuzorii și marile posturi TV, punându-i pe reprezentanții acestor canale de comunicare la aceeași masă cu responsabilii campaniei de vaccinare.
Perioade lungi de timp, unele posturi de televiziune, prin emisiunile realizate, au transmis mesaje neadevărate, au promovat minciuni și teorii conspiraționiste. De ce au lipsit și mesajele venite de la specialiști, de la cei implicați în combaterea pandemiei?
Trebuie să spunem că anumite posturi de televiziune au avut un anume tip de opțiune editorială. Eu n-am să accept ideea că dacă, de exemplu, colonelul Valeriu Gheorghiță nu ne răspunde la telefon, atunci o sunăm pe senatoarea Șoșoacă sau dacă nu ne răspunde Raed Arafat atunci sunăm o altă persoană care spune exact contrariul față de ce-ar susține un specialist.
Echilibrul dintr-o dezbatere ar trebui să se producă între opinii avizate. Adică ar trebui să existe discuții despre calitatea organizării campaniei de vaccinare, fiindcă nu poți să ai dezbateri medicale, adică să discuți despre ce anume, să dezbați prospectul vaccinului la un post de televiziune.
N-ai cum să faci așa ceva. Dar s-a ajuns ca pe anumite posturi de televiziune să fie discuții despre cum în doi ani murim cu toții de la vaccin. La CNA am văzut asta și am și sancționat drastic astfel de derapaje în ultimele săptămâni.
Noi am discutat cu foarte mulți reprezentanți ai campaniei de vaccinare care ne-au spus că le pare rău, dar nu pot intra în astfel de dezbateri că se compromit. N-au cum să combată aberații de genul că ne cresc solzi de la vaccin.
Ce instrumente aveți pentru a limita volumul mare de minciuni difuzate prin mijloacele audio-video pe tema pandemiei și a vaccinării?
În momentul în care o televiziune sau o stație radio solicită o licență, își asumă să respecte legea care reglementează acest domeniu.
Noi, cei din CNA, nu ar mai trebui să fim în situația de a ruga un post de televiziune să respecte textul de lege în baza căruia a primit licența și s-a angajat să o respecte.
Totuși, sunt prea multe posturi de televiziune de știri care și-au asumat anumiți invitați. Aceste posturi nu au construit neapărat un discurs antivaccin, propunându-și ca prin politica editorială să facă un rău societății.
Dar prin anumite teme care sunt susținute de invitați trebuie să spunem că au fost niște efecte în societate. Nu am cum să spun că nu văd în jurul meu acele efecte. Ceea ce noi putem face ca instituție este să sancționăm atunci când derapajele sunt foarte clare.
Instituția trebuie să aibă foarte mare grijă atunci când analizează opinia și afirmația. Dacă CNA va ajunge să le confunde și să sancționeze opinia, va fi extrem de grav, iar acest discurs are o graniță foarte fină între opinie și afirmație.
De ce s-a degradat atât de tare peisajul mass-media după primele luni de pandemiei când în societate a fost o anume solidaritate?
Adevărul este că această industrie, industria comunicării, indiferent că vorbim despre spațiul audiovizual sau de zona online, se bazează pe cifre și pe-o audiență. Această audiență a contat. Acesta e adevărul. A contat. Din păcate, mulți au reacționat în funcție de ce anume au crezut ei că așteaptă publicul să le fie livrat.
Este un adevăr. Și de aici decurge ceea ce spuneam că societatea românească, se vede asta foarte clar, nu a fost pregătită sub nicio formă de pentru această, nu doar pandemie, ci criză de comunicare la nivelul întregii societăți.
Este vorba despre o criză a comunicării, este vorba despre o criză în rândul comunicatorilor și este o criză în rândul societății care nu dă posibilitatea individului să fie critic față de anumite informații.
Am văzut de atâtea ori cum românii au luat de bun o informație care a fost livrată pur și simplu pe WhatsApp, fără să existe o asumare a cuiva. Deci asta denotă faptul că societatea românească nu a fost pregătită.
Sper ca, după ce se încheie această pandemie, instituțiile să înceapă să lucreze puternic la acest fenomen. A fost o combinație de lipsă de pregătire și o goană după audiență.
De ce credeți că Guvernul nu a reușit să încropească o campanie de comunicare eficientă? De ce campania pentru purtarea măștii a avut efect, iar cea pentru vaccinare, nu?
Eu cred că, la momentul la care campania pentru purtarea măștii a debutat, societatea încă nu era atât de bulversată și atât de divizată. Era o societate care se afla la debutul unei pandemii și la debutul unei probleme de nivel national, chiar de siguranță națională.
Factorii de perturbare și vocile care pot să arunce în extremism discursul public încă nu erau poziționate și nu erau atât de prezente.
Pe de altă parte, societatea era conștientă că există o problemă și, cu mai multă ușurință, oamenii au putut să accepte această campanie legată de o chestiune simplă, era vorba despre o simplă purtarea unei măști.
Nu puteai, cum să spun, să inventezi prea multe teze fantasmagorice pe marginea unei măști. Da, am auzit că masca este botniță și încalcă libertatea de exprimare, că unii pot să respire sau că alții nu pot să respire, dar cam acestea au fost tezele.
Între timp a apărut vaccinarea, care a deschis o poartă extrem de generoasă în ceea ce privește manipularea și apariția așa-zișilor experți. S-a dovedit că atât țara, cât și Europa este plină de experți, între ghilimele.
Acest subiect atât de discutat a creat oportunitatea apariției unor discursuri care n-au legătură cu realitatea.
Pe de altă parte, da, poate că nici Guvernul nu a reușit să acopere întreaga plajă și să aibă campanii perfecte. De altfel, nu a existat stat care să aibă o campanie de comunicare perfectă, cu atât mai mult cu cât mesajul vine din partea unor politicieni, adică din partea unor persoane care, în general, în societate nu au un grad mare de credibilitate, indiferent despre ce temă discutăm, cu atât mai mult când a fost vorba de pandemie.
Și atunci eu aș putea spune că Guvernul a fost lăsat singur. Să ne aducem aminte că anul trecut erau niște voci extrem de binevoitoare, niște voci din societatea civilă care aveau însemnătate și greutate și care și-au făcut simțită prezența. Acum, în schimb, au cam dispărut.
În locul lor au apărut voci care sunt vehemente, sunt extremiste, care vin cu niște soluții sau cu niște probleme care sunt atât de aiuritoare încât pentru o anumită categorie de public ele au conotația de adevăr. Știți că există acel segment de public care cu cât îi este prezentată o teorie mai întortocheată cu atât e acceptată mai ușor.
Alte teme ale discuției pe care le puteți urmări în interviul video:
- Minutul 19: Cum influențează sistemul politic activitatea CNA.
- Minutul 21: Subfinanțarea instituției a dus la întârzieri în luarea deciziilor și a lipsei de performanță cu efectul degradării discursului public.
- Minutul 26: Întârzierea numirilor de noi membri a blocat activitatea, pentru că instituția nu putea să funcționeze legal.
- Minutul 41: Ce probleme au creat banii dați de Guvern unor entități mass-media la începutul pandemiei.
- Minutul 49: Educația media, o necesitate pentru a lupta cu fake-news-ul.