În lumea de astăzi, linia de demarcație între online și offline devine tot mai estompată, în special pentru copii și adolescenți. Navigarea în siguranță prin acest spațiu poate fi o provocare.
Klavdija Berginc, profesoară de matematică și informatică la o școală primară din Kobarid, în Slovenia, a fost martoră îndeaproape la această problemă timp de mai bine de un deceniu în sala de clasă.
„Îmi amintesc de un elev de 12 ani care, pur și simplu, nu putea trăi fără ecran”, spune aceasta. „Cerea timp petrecut în fața ecranului ca recompensă pentru orice, de la a studia câteva minute până la a merge la dentist.”
Tinerii din ziua de astăzi folosesc Internetul mai mult ca niciodată, platformele de socializare devenind esențiale pentru modul în care se conectează și se exprimă. Înțelegerea măsurii în care acest lucru le afectează sănătatea mintală devine din ce în ce mai urgentă.
„Trebuie să-i învățăm pe tineri să folosească dispozitivele inteligente într-un mod inteligent”, spune Berginc. „Și să-i ajutăm să-și asume o mai mare responsabilitate pentru acțiunile lor online.”
O chestiune de echilibru
Elevii lui Berginc participă la un studiu de amploare finanțat de UE, numit MIMIc, care investighează rolul mediei digitale în viața adolescenților. Mii de adolescenți din Belgia, Franța și Slovenia au participat la studiul care se va încheia în decembrie 2025.
„Scopul nostru a fost să înțelegem dacă tinerii pot crește într-o lume digitală, menținând totodată un echilibru sănătos”, spune coordonatoarea studiului, Laura Vandenbosch, conferențiar la Universitatea din Leuven (KULeuven) din Belgia și directoare a Laboratorului de Psihologie Media din cadrul KU Leuven.
Cercetătorii MIMIc au examinat modul în care adolescenții interacționează cu platforme precum Instagram, TikTok și Snapchat, ce postează și ce consumă, precum și în ce măsură acest lucru le afectează starea de spirit, imaginea de sine și perspectivele asupra lumii.
„De asemenea, am analizat conținutul postat de influenceri populari în rândul adolescenților și opiniile politice și etice pe care le exprimă”, spune Vandenbosch.
Cercetătorii au analizat un conținut online vast, de la versuri muzicale până la postări pe Instagram ale unor celebrități, influenceri și sportivi.
„În cele din urmă, acești influenceri sunt formatori de opinie”, mai spune Vandenbosch.
„Nu doar promovează sfaturi de frumusețe sau obiceiuri de cumpărături, ci vând valori morale și identitate unui public aflat într-o etapă vulnerabilă a vieții.”
Influență digitală, consecințe reale
O astfel de expunere poate juca un rol-cheie în perioada de dezvoltare a unui copil, potrivit lui Vandenbosch.
„Adolescenții încă își caută propria identitate și sunt foarte vulnerabili la influența colegilor lor, atât offline, cât și online.”
Studiul confirmă faptul că platformele de socializare pot influența semnificativ modul în care adolescenții se percep pe ei înșiși, îndeosebi în ceea ce privește aspectul și stima de sine.
„Observăm legături directe între utilizarea platformelor sociale și bunăstarea emoțională”, spune Vandenbosch. Vizualizarea regulată a unor imagini idealizate online poate duce la o presiune crescută de a fi perfect, atât în ochii colegilor, cât și ai părinților.
Cu toate acestea, cercetătorii au relevat și efecte pozitive. De exemplu, adolescenții expuși la imagini pozitive despre corpul lor au declarat că se simt mai bine în legătură cu corpul lor. Însă aceste beneficii, la fel ca impacturile negative, nu s-au aplicat în mod egal tuturor respondenților.
Gestionarea reacțiilor
Este important să învățăm cum să gestionăm reacțiile negative la expunerea pe platformele de socializare. Din fericire, există abilități care pot fi învățate.
Cercetătorii au descoperit că, dacă adolescenții se pot opri și reflecta atunci când se confruntă cu emoții negative în timp ce utilizează platformele de socializare și apoi iau măsuri pentru a atenua aceste sentimente, sunt mult mai protejați.
„A fi conștient de impactul platformelor de socializare nu este suficient”, spune Vandenbosch. „Trebuie să acționezi și, de exemplu, să nu mai derulezi, să nu mai postezi, să ieși afară sau să suni un prieten.”
Impactul negativ al expunerii la platformele de socializare este deosebit de puternic în momentul utilizării.
„Efectele pe care le-am studiat au fost deosebit de intense pe o perioadă scurtă de timp, dar, din moment ce adolescenții sunt aproape întotdeauna online, chiar și impacturile pe termen scurt contează”, mai spune Vandenbosch.
Rolul părinților
Multe depind de mediul în care trăiește copilul, în special de rolul părinților.
„Copiii ai căror părinți au competențe solide în ceea ce privește educația mediatică tind să se descurce mai bine online”, spune Vandenbosch.
Berginc este de acord. „Încercăm să implicăm părinții, dar nu mulți recunosc că copilul lor ar putea avea o problemă. Adesea, nu monitorizează activitatea online a copilului lor sau nu depun suficient efort pentru a învăța despre utilizarea internetului.”
Sfatul ei? Dialogul deschis este esențial. „Copiii trebuie să știe că ceea ce văd ei online este doar partea cea mai bună din viața cuiva. Ar trebui să își prețuiască în continuare propriile vieți, chiar cu toate neajunsurile.”
Este crucial ca părinții să vorbească cu copiii lor despre lumea online, dar responsabilitatea nu ar trebui să le revină exclusiv lor, spune Vandenbosch. „Platformele online și factorii de decizie politică trebuie să își intensifice și ei eforturile.”
Către platforme mai sigure
Constatările echipei de cercetare MIMIc oferă informații valoroase pentru dezvoltarea unor strategii de prevenție și intervenție mai inteligente.
„Acum știm care dintre adolescenți sunt cei mai vulnerabili și când sunt cei mai expuși riscului”, spune Vandenbosch. „Acest lucru ne oferă o bază solidă pentru a determina platformele să ia măsuri de protecție.”
Vandenbosch consideră că Actul legislativ privind serviciile digitale este foarte valoros, la fel și Strategia europeană „Un internet mai bun pentru copii”, adoptată în mai 2022. Aceasta din urmă conturează o viziune pentru un „deceniu digital” care protejează copiii de conținutul dăunător, promovează capacitarea digitală și acordă prioritate designului sigur și adecvat vârstei pentru platformele online.
Vandenbosch speră că Comisia Europeană va lua în considerare rezultatele cercetării MIMIc și va avea în vedere măsuri suplimentare pentru a face Internetul mai sigur pentru copii. În special, recomandă o mai bună asigurare a aplicării limitei de vârstă de 13 ani pentru utilizarea platformelor de socializare.
De asemenea, Vandenbosch și-ar dori ca cercetătorii și experții în domeniul protecției copilului să aibă o mai mare capacitate de supraveghere a noilor funcții introduse pe platformele de socializare, cum ar fi chatboții bazați pe inteligența artificială.
„Ar trebui să folosim această cercetare pentru a promova educația media în Europa”, spune aceasta.
Vandenbosch este mândră că studiul MIMIc va fi prezentat la Expoziția universală 2025 de la Osaka (Japonia). Acolo, va face parte din prezentarea Comisiei cu privire la cercetarea finanțată de UE, demonstrând angajamentul Europei de a aborda provocările societale prin știință și inovare.
„Este minunat că oamenii din întreaga lume pot învăța din constatările noastre”, spune aceasta. „Conștientizarea este foarte importantă pentru capacitarea și protejarea copiilor online.”
„Scopul nostru a fost întotdeauna să îmbunătățim starea de bine a copiilor”, mai spune Vandenbosch. „Cu cât mai mulți oameni aud mesajul nostru, cu atât mai bine putem proteja următoarea generație online.”
Articol scris de Michaela Nesvarova
Cercetările menționate în acest articol au fost finanțate prin Consiliul European pentru Cercetare (CEC). Opiniile persoanelor intervievate nu reflectă neapărat opiniile Comisiei Europene.
Acest articol a fost publicat inițial în Horizon, revista de cercetare și inovare a UE.
Mai multe informații: