Unele persoane pot să absoarbă fără probleme știrile negative, însă altele dezvoltă o obsesie pentru acestea și nu reușesc să se mai detașeze și să renunțe la acest tip de informații, arată un studiu recent.
Cercetătorii au creat un termen pentru acest tip de dependență, „doomscrolling„, care definește „nevoia de a naviga pe Internet sau de a derula fluxurile de știri, în căutarea informațiilor negative, chiar dacă acestea provoacă tristețe, descurajare sau depresie”. Această practică s-a întețit pe fondul pandemiei, relatează The Guardian.
Un studiu publicat de jurnalul științific Health Communication a analizat cum au reacționat oamenii când sunt expuși la știri negative:
- 16,5% din cele 1.000 de persoane analizate au avut un consum de știri "extrem de problematic" care a dus la creșterea nivelului de stres, anxietate și degradarea sănătății.
- 27,3% au avut niveluri de consum "moderat problematice".
- 27,5% au avut un impact minim al știrilor negative.
- 28,7% nu au avut probleme.
Subiecții cu nivel foarte problematic al consumului de știri au înregistrat scoruri mari la cei cinci parametri stabiliți de cercetători pentru analizarea dependenței:
- să fie absorbiți de știri,
- să fie preocupați de gândurile provocate de știri,
- să încerce să-și reducă anxietatea resimțită citind și mai multe știri,
- să le fie greu să evite știrile
- să fie afectați în viața de zi cu zi de știrile citite.
Cei care au citit mai multe știri negative au fost mult mai predispuși la probleme de sănătate mintală și fizică.
74% dintre aceștia au avut afecțiuni mintale, iar 61% au raportat probleme de ordin fizic, comparativ cu 8% și 6,1% în cazul celorlați participanți la studiu.
Profesorul Bryan McLaughlin, conducătorul studiului și cercetător la Texas Tech University, a declarat că ciclul de 24 de ore de știri poate duce la instalarea "unei stări constante de alertă ridicată" la unele persoane.
"Acești oameni pot dezvolta un ciclu vicios în care, în loc să se detașeze, ei devin și mai prinși, obsedați de știri și de căutarea continuă a noutăților pentru a-și ușura suferința emoțională. Dar nu-i ajută, iar cu cât caută mai multe știri, cu atât acest ciclu începe să interfereze cu viața lor", a explicat el.
Pandemia de Covid-19 a accelerat acest fenomen - avalanșa de vești proaste, cuplată cu timpul liber din perioadele de carantină, i-a făcut pe oameni mai vulnerabili la această dependență, consideră Dr. Kate Mannell, cercetătoare la Universitatea Deakin din statul australian Victoria.
Ea a analizat modul în care știrile i-au afectat pe locuitorii din Victoria în timpul perioadelor de carantină din 2020 și a observat că evitarea parțială a informațiilor s-a dovedit benefică pentru starea de spirit a participanților la studiul său. Aceștia au fost mai puțin neatenți și mai calmi.
Cercetătoarea spune că nu putem trăi izolați informațional, astfel că soluția nu este încurajarea oamenilor să renunțe total la sursele de informare, ci conștientizarea momentului în care obiceiul de a urmări știrile începe să devină nociv pentru sănătatea lor.
"Trăim într-o lume instabilă. Vom avea mai multe catastrofe climatice - crizele din contextul Covid vor deveni și mai răspândite. Să devii stresat și neliniștit e o reacție naturală la lumea înconjurătoare, dar este important ca oamenii să se distanțeze când consumul de știri devine problematic", a declarat Kate Mannell.