Soarele nostru are o vechime de aproximativ 4,6 miliarde de ani. Știm asta din modelele științifice și studiile privind stelele similare, precum și de pe urma observațiilor altor stele cu mase similare.
Știm că Soarele a devenit mai fierbinte de-a lungul timpului și mai știm că în aproximativ 5 miliarde de ani Soarele va deveni o stea roșiatică gigantică, pentru ca, în final, muribund, să se tranforme într-o pitică albă.
Însă sunt multe lucruri din istoria Soarelui pe care nu le știm. Cât de activ a fost acesta în tinerețe? În ce circumstanțe a permis acesta apariția vieții pe Pământ, în urmă cu miliarde de ani?
Cum nu avem la dispoziție o mașină a timpului, tot ce putem face este să analizăm stele tinere, cu dimensiuni și compoziții similare Soarelui.
În trecut, au fost analizate stele mai vechi decât Soarele. Spre exemplu, HIP 102152 este o sosie solară cu aproximativ 4 miliarde de ani mai bătrână decât Soarele nostru. Aflăm viitorul, dar cum rămâne cu trecutul Soarelui?
Acum, o echipă de cercetători studiază o sosie solară tânără, numită kappa-1 Ceti. Steaua a început să fie studiată încă din anii 1940. Este foarte similară cu Soarele nostru în ceea ce privește masa și conținutul metalic, însă are o vechime de doar 600 milioane de ani, arată Science Alert.
În studiul lor, oamenii de știință au integrat date observaționale de la kappa-1 Ceti cu modele solare evolutive. Astfel, aceștia au putut elabora predicții despre comportamentul Soarelui la o vârstă similară.
Citește și Cele mai apropiate imagini cu Soarele realizate vreodată
Cercetătorii au concluzionat că, în tinerețea lui, Soarele se rotea cel mai probabil de trei ori mai rapid decât o face în prezent, avea un câmp magnetic mai puternic și emitea mai multe erupții solare și particule încărcate energic.
Când Soarele avea aceeași vârstă, 600 milioane de ani, ar fi apărut viața pe Terra, cred oamenii de știință. Înțelegerea Soarelui la această vârstă ne-ar putea oferi indicii cruciale despre apariția vieții terestre.
Studiul mai dezvăluie și alte aspecte interesante. Având în vedere că Terra avea un câmp magnetic mai slab în acea vreme, erupțiile solare de la Soarele tânăr ar fi expus planeta noastră la mai multe particule încărcate energetic decât în zilele noastre.
Aceste particule ar fi ajutat la formarea de molecule complexe pe Pământ. Așadar, un Soare tânăr și activ ar fi jucat un rol crucial în formarea „cărămizilor vieții”.
Vezi și Clip spectaculos cu Soarele, fotografiat non-stop timp de 10 ani (Video)