Oamenii de știință australieni au descoperit că masculii din specia de caracatiță Hapalochlaena fasciata își paralizează femelele înainte de împerechere pentru a evita să fie devorați.
Cercetările anterioare au arătat că unele specii de caracatițe au evoluat astfel încât în prezent dispun de mecanisme pentru a preveni canibalismul în timpul împerecherii. De exemplu, o specie a dezvoltat un braț special pentru transferul spermei, care îi permite masculului să rămână la distanţă în timpul actului.
În acest nou studiu, o echipă de neurologi, biologi și bioingineri de la Universitatea din Queensland (Australia) s-a concentrat asupra caracatiței Hapalochlaena fasciata, ale cărei femele sunt considerabil mai mari decât masculii şi sunt cunoscute pentru faptul că își devorează partenerii după copulaţie.
Studiul, publicat în revista Current Biology, a implicat capturarea mai multor exemplare de caracatițe și analizarea comportamentului și a semnelor lor vitale în timpul împerecherii.
Au descoperit că masculii îşi muşcau partenerele într-un mod care perfora uşor aorta, permiţând astfel introducerea unei cantităţi mici de venin.
Acest venin, tetrodotoxina (același compus toxic folosit şi de peştii-balon), provoca paralizia temporară a femelei pe durata copulației. Masculul continua procesul până când femela începea să își recapete mobilitatea, scrie Phys.org.
Monitorizarea semnelor vitale ale femelelor în timpul copulației a arătat că acestea încetau complet să respire timp de aproximativ opt minute, o perioadă suficientă pentru împerechere, dar nu îndeajuns de lungă pentru a le pune viaţa în pericol.
În această stare, pielea femelelor devenea palidă, pupilele li se contractau, iar ele nu mai răspundeau la stimuli puternici, precum lumina strălucitoare, spre exemplu. Practic, îşi pierdeau complet controlul asupra sistemului nervos.
Paralizia indusă de venin le făcea pe femele complet imobile şi, implicit, incapabile să participe la actul copulator sau, cel mai important pentru mascul, să-l atace după împerechere.
După copulaţie, toate femelele au supraviețuit și și-au depus ouăle la o perioadă cuprinsă între trei și 29 de zile. Totuși, toate prezentau semne vizibile ale muşcăturii, precum umflături și răni.
Cât despre veninul care le schimba radical comportamentul, oamenii de știință au descoperit că acesta este produs de bacterii care trăiesc în corpul masculului.