Cele mai multe furtuni solare sunt inofensive, însă uneori Soarele poate trimite spre Pământ fragmente masive de plasmă. Acestea sunt suficient de puternice pentru a provoca pene uriașe de energie electrică și a distruge sateliții. Suntem tot mai aproape de acest scenariu, avertizează oamenii de știință.
Soarele se află într-o continuă efervescență, lucru bun în esență, pentru că viața pe planeta noastră depinde de această stea vie care trimite energie către Pământ. În general, de-a lungul zilei, energia solară masivă pe care Soarele o împroașcă este deviată de câmpul magnetic al Pământului fără să producă mari daune. Totuși, Soarele trimite uneori o furtună atât de puternică, încât poate străpunge câmpul magnetic al planetei.
Dacă o asemenea furtună ar lovi mâine, ar provoca un haos tehnologic care ar devasta economiile și ar amenința siguranța și viața oamenilor din întreaga lume, potrivit NASA.
Din fericire, astfel de evenimente sunt foarte rare. Însă Soarele devine neliniștit înaintea unui vârf de activitate de 20 de ani, ceea ce înseamnă că există mai multe riscuri ca o furtună solară masivă să se îndrepte spre Pământ în următorii ani, subliniază experții citați de Insider. Aceștia avertizează că omenirea nu a fost niciodată atât de vulnerabilă.
Riscuri mai mari în următorii ani
Trei evenimente solare diferite pot trimite particule de mare viteză care interferează cu câmpul magnetic al Pământului: erupții solare, găuri coronale sau ejecții de masă coronală - explozii uriașe la suprafața Soarelui.
Dacă particulele emise de aceste evenimente se lovesc de Pământ suficient de violent, pot îndepărta stratul ionizat al Pământului, care ne protejează de cele mai rele condiții meteorologice din spațiu. Acestea ar putea deschide o poartă prin care pot trece mai multe particule solare.
"Vorbim de un eveniment care se produce o dată la 100 de ani", a precizat Mathew Owens, profesor de fizică spațială la Universitatea din Reading.
Teoretic, acest tip de furtună geomagnetică foarte puternică poate surveni în orice moment, însă este mai probabil într-un vârf de activitate solară care de obicei apare la fiecare 11 ani, când liniile câmpului magnetic al Soarelui sunt mai răsucite. Această tensiune crește riscul ca Soarele să producă mai multe pete solare, mai multe ejecții de masă coronală și mai multe găuri coronale.
"Cele mai puternice evenimente nu se întâmplă în fiecare ciclu solar. Însă la vârful unui ciclu puternic precum cel care urmează e mai probabil să avem astfel de evenimente care provoacă întreruperi de energie electrică aici pe Pământ", precizează Daniel Verscharen, profesor asociat de fizică spațială și mediu la University College London.
De ce suntem mai vulnerabili ca oricând
Cele mai puternice furtuni geomagnetice datează din perioada de dinaintea apariției internetului și a satelițior pe care ne bazăm azi. Cu cât ne bazăm mai mult pe infrastructură, cu atât mai vulnerabili suntem dacă aceasta cedează, subliniază experții.
Evenimentul Carrington din 1859 este considerată cea mai puternică furtună solară înregistrată vreodată. Însă fiindcă atunci infrastructura era foarte restrânsă, daunele nu au fost majore. Chiar și așa, au existat efecte dramatice: operatorii de telegraf au fost electrocutați de echipamente, iar firele s-au rupt în stațiile de telegraf întrucât curenții generați de furtună au provocat scurtcircuite.
O altă furtună notabilă a avut loc în 1989. Deși mai puțin violentă decât cea din 1859, a provocat daune mai mari întrucât în acel an lumea se baza pe unități mai importante de producere și distribuție a energiei electrice și pe comunicații globale. Surplusul de energie ajuns pe Pământ a provocat o imensă pană de curent în Quebec care a durat 12 ore și a afectat undele radio ultrascurte. Canadienii s-au temut atunci că Uniunea Sovietică perturba semnalele radio, o temere periculoasă în tensiunea Războiului Rece.
Aceste evenimente demonstrează că dependența de tehnologie ne poate expune mai mult în cazul unei furtuni solare extreme. Din '90 încoace, comunicațiile, sateliții, centralele electrice și alte elemente esențiale de infrastructură s-au dezvoltat exponențial. Dacă o asemenea furtună s-ar produce astăzi, lumea ar trebui să se aștepte la pene masive de curent, căderea sateliților de pe orbită și distrugerea rețelelor cruciale de comunicații, arată NASA.
De ce sunt neliniștiți oamenii de știință
Activitatea solară este în creștere, iar următorul ciclu solar îi îngrijorează pe cercetători. Deși ei se așteaptă la un ciclu solar relativ moderat, acesta poate fi mai intens decât cel anterior. Asta înseamnă că Soarele poate deveni mai activ decât în ultimele două decenii.
Un alt factor care provoacă îngrijorare este câmpul magnetic al Soarelui care se concentrează spre emisfera sudică, spune Verscharen. Particulele solare emise din această zonă ar putea avea o sarcină magnetică opusă de cele din câmpul magnetic al Pământului, ceea ce le dă mai multe șanse să treacă prin scutul de apărare al planetei noastre.
Este posibil ca o furtună rarisimă care are loc o dată la un secol să nu se producă în acest ciclu solar, dar asta nu înseamnă că suntem complet feriți de pericol, avertizează cercetătorii. "Cu fiecare ciclu solar, suntem din ce în ce mai dependenți tehnologic. Impactul pe care l-ar fi avut un ciclu mediu acum 20 de ani este mult mai puți decât ne poate face un ciclu mediu acum", a spus Owens.
Așadar, nu trebuie neapărat să avem o furtună de nivelul Evenimentului Carrington pentru a resimți consecințe foarte răspândite, subliniază cei doi experți. Episoadele solare actuale provoacă deja probleme. Erupții solare puternice au cauzat întreruperea undelor radio care pot perturba zborurile lungi de la poli.
Compania SpaceX a lui Elon Musk a pierdut în februarie anul trecut 40 de sateliți Starlink întrucât o furtună solară a făcut ca atmosfera să se extindă, crescând rezistența sateliților la forța de frecare. Sateliții au ars înainte chiar de a intra în uz.
Cercetătorii estimează că ciclul solar actual va ajunge la vârf prin 2025. Pericolul nu va fi trecut atunci, deoarece furtunile geomagnetice se produc mai des în vârf de activitate dar și după acesta, subliniază Verscharen.
Din fericire, există câteva moduri de a face față celor mai rele scenarii. Cu avertizări cât mai timpurii, operatorii pot lua măsuri pentru a proteja infrastructura de efectele furtunilor solare, oprind strategic cele mai expuse unități de energie electrică, redirecționând avioanele sau mutând sateliții.
Oamenii de știință încearcă să înțeleagă cum se produc evenimentele solare mai puternice pentru a îmbunătăți sistemele de avertizare. Iar Agenția Spațială Europeană (ESA) va lansa satelitul Vigil care va ajunge dincolo de Soare pentru a observa potențialele pete solare periculoase cu câteva zile înainte ca ele să devină vizibile de pe Pământ.
"Cu o combinație de prognoze mai bune, o mai bună înțelegere a condițiilor din spațiu și mai multă atenție acordată în special de sectorul privat care se dezvoltă în domeniul spațial, aceste lucruri ar trebui să fie evitabile", consideră Verscharen.
T.D.