Dacă te gândești la temperaturi scăzute, e posibil să vizualizezi gheață. Gheața înseamnă rece pentru cei mai mulți dintre noi. Dar la presiuni extreme, cum ar fi în nucleul planetelor mari, se pot întâmpla lucruri greu de imaginat. Gheața poate rămâne solidă la o temperatură mai mare decât cea de la suprafața Soarelui.
Este vorba despre o nouă stare de agregare. În urmă cu trei ani, oamenii de știință au reușit să o creeze în laborator, pentru că ea nu poate exista pe Pământ, unde nu există presiunea necesară. De atunci sunt fascinați de ea, iar seria descoperirilor continuă, relatează IFL Science.
S-a aflat, de exemplu, că gheața superionică este mai puțin densă decât apa. În plus, are o altă culoare. În timp ce gheața ”normală” e transparentă sau albă, aceasta este mai întunecată, pentru că interacționează diferit cu lumina.
”Este o nouă stare a materiei, așa că se comportă ca un nou material”, a explicat Vitali Prakapenka, unul dintre autorii studiului, de la University of Chicago.
Prima oară când s-a vorbit despre gheață superionică, o fază sau stare ciudată a apei, a fost în urmă cu 30 de ani, a explicat fizicianul american Marius Millot, de la Lawrence Livermore Național Laboratory din California.
"În timpul fazei superionice, hidrogenul și oxigenul din moleculele de apă se comportă în mod bizar. Ionii de hidrogen se mișcă precum un lichid în interiorul unui cadru de cristal solid de oxigen", a explicat fizicianul.
O astfel de stare a apei, care se obține inclusiv cu ajutorul laserelor, nu poate apărea în mod natural pe Pământ, pentru că e nevoie de o presiune atmosferică enormă (de 25.000 de ori mai mare decât cea existentă pe planeta noastră).