Românii au uitat brusc de şpaga lui Buzatu şi nu le-a mai păsat aşa de tare de pachetul fiscal care va arde pe toată lumea la buzunare, pentru că celebra amatoare de conspiraţii Olivia Steer a mai lansat o bombă online care a inflamat Internetul.
O postare halucinantă reia o temă veche de decenii despre cum „dârele” albe lăsate de avioane ne îmbolnăvesc. Chiar dacă vorbim de o ciorbă reîncălzită, asta nu înseamnă că nu s-au format imediat taberele: cei care cred în marea „dezvăluire” şi amatorii de umor facil pe seama Oliviei şi a primei categorii.
Aşadar, Olivia Steer lasă să se înțeleagă că „dârele” albe lăsate de avioane ar fi motivul pentru care câțiva prieteni de-ai ei s-au îmbolnăvit de enteroviroză.
Nu e nici primul influencer şi nici cel mai cunoscut care lansează această ipoteză conspiraționistă legată de avioanele care ar elibera în aer substanţe periculoase, numite chemtrails, cu scopul de a îmbolnăvi omul. Ideea nu este deloc nouă (datează din anii '90) şi a fost dezbătută peste tot în lume, în ea credeau Prince sau Kylie Jenner, dar experţii au demontat-o demult.
Vă prezentăm doar două demonstraţii, selectate de MisReport.
Chemtrails sunt contrails. Chemtrails nu există
Dârele lăsate de avioane sunt urmele de condensare, adică un tip artificial de nor care a apărut odată cu inventarea motorului cu reacție şi despre care s-a scris încă din 1919! Şi de la condensare vine şi numele corect: contrails.
Ca să apară aceste dâre, aerul trebuie să fie suficient de rece pentru ca apa să înghețe, motiv pentru care de obicei apar doar peste anumite altitudini – cam peste 6 km.
De ce uneori apar şi dispar rapid şi alteori nu? Simplu, aerul limpede, fără nori, e uscat şi face ca particulele de gheață să se sublimeze (trecerea de la starea solidă la starea gazoasă). Dar, dacă atmosfera este umedă, particulele de gheață nu se pot sublima și dârele pot persista mult mai mult timp.
„Urmele de condensare nu sunt ceva nou. Acest tip artificial de nor a început să fie observat din momentul în care oameni au început să zboare folosind motoare cu reacție. “Urmele de condensare” se formează atunci când gazele (în principal vapori de apă) care părăsesc motorul avionului se amestecă cu aerul mai rece din mediul înconjurător ceea ce duce la formarea cristalelor de gheață.
În funcție de caracteristicile mediului înconjurător, “urmele de condensare” pot fi observate pentru un timp scurt sau pentru perioade mai lungi.
Altfel, dacă aerul este foarte uscat, atunci cristalele de gheață se vor transforma în vapori de apă, iar “urmele de condensare” vor dispărea în câteva minute. Dacă în schimb avionul trece printr-o regiune în care aerul este umed, atunci “urmele de condensare” vor avea un timp de viață mai mare, iar în timp lățimea lor va crește. (În acest caz este destul de greu de diferențiat între “urmele de condensare” și norii de tip cirrus care se formează în mod natural).
În ceea ce privește compoziția chimică a “urmelor de condensare” ele sunt în principal formate din vapori de apă, la care se adaugă dioxid de carbon și cantități foarte mici de hidrocarburi nearse, oxizi de azot și particule de funingine. Nu avem de-a face cu amestecuri de substanțe folosite în scopuri militare”, a explicat încă de acum un an cercetătorul științific Bogdan Antonescu, pentru Factual.
Chimie pe înţelesul Oliviei Steer şi ce pot face piloţii
Aceeaşi explicaţie o oferă şi cercetătorul Cătălin Nae, președintele Institutului Național de Cercetare Aerospațială din România „Elie Carafoli”.
"Formarea lor este asociată cu existența în atmosfera locală, adică în zona prin care trece aeronava respectivă, a unor condiții care să favorizeze efectiv această dâră de condensare.
Ideea că ar fi cauzată în mod exclusiv sau aproape exclusiv la voința pilotului este falsă, o dâră de condensare nu are nicio legătură cu ce face el.
În mod real, este o problemă de fizică a atmosferei. La un anumit punct, într-un anumit moment, în funcție de temperatură, presiune, umiditate și o serie întreagă de factori fizico-chimici asociați se poate – sau nu se poate – să se întâmple acest fenomen. El nu este pe deplin cunoscut, nu este un proces stăpânit 100%, dar se studiază.
Dar cum spuneam, se cunosc elementele care facilitează apariția acestor dâre. Evident că emisiile motorului sunt punctul de plecare. Altfel spus, procesul de combustie generează niște particule în suspensie, iar ele pot fi un element catalizator în atmosferă. Dar dacă în locul unde se petrece emisia, corelația dintre presiune, temperatură și viteză nu este cea care să genereze dâra de condensare, ea nu apare sau este prea puțin vizibilă.
La nivel macro, a apărut și această idee despre cum poți să eviți formarea dârelor de condensare. Și, până una sau alta, singura măsură eficientă este ca aeronava să-și schimbe altitudinea. Dacă la un anumit moment, la o anumită altitudine, cu o anumită viteză, se produce o dâră de condensare, o schimbare în altitudine a aeronavei, cu doar câteva sute de metri, e de natură să elimine formarea dârei.
(...) Deci asta cu chemtrails e o discuție marginală oricum. Totul e chimie în lumea înconjurătoare, dar asta nu înseamnă că dâra este un agent poluant de tip chimic. Nici n-ar trebui să ne preocupe foarte tare că ar fi un fel de poluare chimică în atmosferă. Nu este. Cel mult poți spune că este un fenomen de apă înghețată care prin elementele de optică poate contribui la încălzirea globală.
(...) Altfel spus, dacă pulverizezi ceva în atmosfera, ideea că acel ceva ajunge pe sol este foarte relativă. E o cale lungă. Se poate doar de la înălțimea la care zboară avioanele care împrăștie pesticide și insecticide peste terenuri agricole, vorbim de cam 100 de metri. E cu totul altceva.
Un avion de pasageri zboară la 11 mii de metri și oricât și-ar dori pilotul să dea drumul la substanțe chimice, ele nu vor ajunge la sol în aceeași formă", a declarat Cătălin Nae pentru PressOne.