Numeroase animale, de la şopârle la veveriţe, îşi folosesc coada pentru a face manevre impresionante, cum ar fi redresarea în aer atunci când cad din copaci. Bănuind că lucrurile nu stau chiar la fel în cazul câinilor, oamenii de știință s-au aplecat asupra patrupedelor, studiind rolul cozii lor.
Până și pisicile, deși nu au nevoie de coadă pentru a se răsturna în aer şi a ateriza în picioare, ele îşi folosesc coada pentru echilibru şi drept contragreutate, pentru a executa mişcări extreme în timpul partidelor de vânătoare în sălbăticie, inclusiv viraje rapide şi strânse pentru a ţine pasul cu prada.
Întrucât câinii trăiesc la sol, cercetătorii au vrut să știe cum îi ajută cozile. Iar studiul realizat de oamenii de știință de la Institutul Max Planck pentru Sisteme Inteligente din Stuttgart arată că, într-adevăr, mişcările cozii nu au făcut aproape nicio diferenţă în ceea ce priveşte traiectoria unui câine, atunci când acesta a sărit în aer, scrie The Guardian.
Cozile nu par să aibă o importanță majoră pentru mişcările agile la câini, așa cum stau lucrurile în cazul altor animale. Cercetătorii au constatat că mişcarea cozii la mijlocul săriturii a schimbat traiectoria câinelui cu doar o fracţiune de grad. Prea puțin ca să conteze.
Practic, mișcările cozii au un efect ”redus sau chiar inexistent” în cadrul manevrelor complexe, așa cum sunt săriturile.
Prin urmare, au concluzionat oamenii de știință, în cazul câinilor coada e importantă în alte scopuri, așa cum sunt comunicarea și controlul dăunătorilor, respectiv alungarea insectelor nedorite.
Practic, câinii îşi folosesc coada pentru a comunica orice, de la dominanţă şi prietenie până la frică şi liniştire. O coadă ridicată semnifică încredere sau dorinţa câinelui de a se juca, în timp ce o coadă ţeapănă poate exprima o ameninţare sau anxietate.
Atunci când coada este coborâtă sau ascunsă între picioare, animalul ar putea fi speriat, dar mişcarea liberă a cozii dintr-o parte în alta comunică prietenie.