Astronomi din Europa şi SUA au detectat un gaz fetid pe care îl atribuie unor microbi aflaţi în suspensii în norii planetei Venus, informează El Pais.
Oamenii de ştiinţă asigură că au găsit posibile indicii de viaţă pe Venus, planeta cea mai apropiată de Pământ.
Descoperirea este încă preliminară şi necesită confirmare, dar autorii studiului susţin că una dintre explicaţiile cele mai plauzibile pentru observaţiile lor este că există viaţă pe această planetă.
Mulţi dintre experţii independenţi consultaţi de cotidianul spaniol au spus că probele nu sunt suficiente pentru a trage această concluzie.
Presiunea pe Venus este echivalentă cu cea găsită pe Pământ la 1.600 de metri sub nivelul mării, suprafaţa planetei este stâncoasă şi dimensiunea aproape identică Terrei.
Însă atmosfera de aici este alcătuită din gaze toxice care generează încălzirea globală - peste 400 de grade, la suprafaţă.
La 50 de kilometri deasupra suprafeţei, temperatura este puţin peste 20 de grade şi presiunea similară celei de pe Pământ.
Unul dintre primii care au spus că este posibil să existe viaţă în norii acestei planete a fost cercetătorul Carl Sagan, care, în 1967, a publicat un studiu în revista Nature în care specula că acolo ar exista fiinţe de dimensiuni asemănătoare mingilor de ping-pong, o specie de meduze plutitoare în atmosferă, adaptate la traiul în gaze toxice. Tot el a repetat de-a lungul vieţii: „Afirmaţiile extraordinare cer probe extraordinare”.
După mai mult de jumătate de secol, o echipă de astronomi din SUA şi Europa anunţă că a detectat fosfină - un derivat fetid şi toxic al fosforului - în atmosfera planetei. Acesta a fost folosit ca armă, insecticid şi este un reziduu în producţia de metamfetamină.
Este cunoscut că cele mai mari planete din sistemul solar, Jupiter şi Saturn, generează fosfină, care există şi pe Pământ, unde sursa principală este asociată cu microbi care trăiesc în medii fără oxigen, inclusiv pe fundul unor lacuri şi în intestinele animalelor.
În studiul publicat luni în Nature Astronomy, cercetătorii semnalează că, pe Venus, cantitatea de fosfină este de 10.000 de ori mai mare decât cea care ar putea fi produsă prin metode nonbiologice. Autorii lucrării au făcut o simulare de procese care pot produce fosfină.
Echipa profesoarei Jane Greaves, de la Cardiff University, a identificat prima dată fosfină pe Venus, folosind telescopul James Clerk Maxwell Telescope din Hawaii, apoi a confirmat prezenţa acestuia utilizând Atacama Large Millimeter/submillimeter Array din Chile.
„Detectarea de PH3 (simbolul fosfinei, n.r.) nu este o dovadă solidă de viaţă, ci de chimie anormală pe care nu o putem explica”, au spus autorii studiului.
Răspunsul la întrebările ridicate de analize ar putea fi date prin trimiterea unei sonde care să investigheze specific atmosfera de pe Venus.
Citește și:
Ce au găsit oamenii de știință după ce au căutat viață extraterestră în peste 10,3 milioane de stele