Infecțiile bacteriene reprezintă o provocare majoră pentru sănătate, ucigând zilnic circa 100 de europeni, pe măsură ce devin tot mai rezistente la antibioticele comune.
Pentru a aborda această situație, cercetători precum dr. Rienk Pypstra conlucrează în vederea creării unor tratamente mai eficace.
Problema cu bacteriile – una dintre cele mai simple forme de viață – este că evoluează foarte rapid.
„În cazul diabetului sau al bolilor de inimă, de exemplu, corpul uman nu evoluează într-un ritm care să ne oblige să venim cu tratamente noi la fiecare trei-patru ani”, spune Pypstra, expert în dezvoltarea de medicamente și șeful departamentului de boli infecțioase, în cadrul societății de consultanță farmaceutică de specialitate tranScrip din Regatul Unit.
Acesta a avertizat însă că situația se prezintă diferit în cazul infecțiilor, deoarece „patogenii au un timp de înmulțire extrem de scurt și sunt prezenți în cantități atât de mari, încât observăm evoluția naturală la o viteză foarte mare”.
Pypstra a coordonat proiectul de cercetare COMBACTE-CARE cofinanțat de UE și industrie, care s-a întins pe opt ani și s-a încheiat în 2023. În colaborare cu un consorțiu academic, spitale și laboratoare din întreaga UE, acest proiect a pus bazele cercetării în domeniul rezistenței antimicrobiene și al dezvoltării de tratamente mai eficace.
Dată fiind natura în continuă schimbare a patogenilor, sarcina a fost departe de a fi una simplă.
„Ori de câte ori dezvoltăm un nou antibiotic, după câțiva ani, apar patogeni care au găsit o cale de eludare și încep să prolifereze și să preia controlul.
Rezistența antimicrobiană este considerată acum una dintre cele mai mari provocări la adresa sănătății publice mondiale. În condiții de laborator, unele bacterii își pot dubla numărul la fiecare 20 de minute și încep să dezvolte rezistență la antibiotice în circa 10 zile.
În Spațiul Economic European (țările UE plus Islanda, Liechtenstein și Norvegia), se estimează că rezistența antimicrobiană este responsabilă de 35.000 de decese anual, potrivit datelor de la Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor. Fără un efort concertat de combatere a rezistenței, există temeri că această cifră ar putea crește la circa 390.000 până în 2050.
Tratamente noi
Proiectul de cercetare public-privat pe care Pypstra l-a coordonat a fost parte a eforturilor de a produce tratamente noi pentru infecțiile bacteriene multirezistente.
Scopul a fost găsirea de tratamente pentru unele afecțiuni, inclusiv pentru infecții complicate ale tractului urinar, infecții abdominale (contractate adesea în urma unei operații majore) și infecții pulmonare intraspitalicești, cum ar fi pneumonia asociată ventilatoarelor.
Toate acestea pot fi cauzate de bacterii rezistente la o clasă de antibiotice cunoscute drept carbapeneme.
„Mult timp, carbapenemele au fost antibioticele «de ultimă instanță»”, spune Pypstra. „Apoi, au apărut anumite bacterii care puteau distruge aceste carbapeneme și unele dintre ele sunt rezistente chiar și la cele mai noi medicamente.”
Odată cu creșterea rezistenței, Organizația Mondială a Sănătății indică acum bacteriile rezistente la carbapeneme drept patogeni prioritari care necesită cercetarea și dezvoltarea de noi medicamente.
O problemă specială este o subclasă specifică de infecții rezistente la carbapeneme, cauzate de bacteriile care produc enzime ce accelerează descompunerea carbapenemelor și le anulează eficacitatea.
Pentru a combate aceste bacterii, medicii foloseau agenți toxici mai vechi sau combinau două antibiotice specifice. Deși această a doua abordare a avut un oarecare succes, a fost plină de dificultăți.
Doza optimă din cele două antibiotice era neclară și, deseori, acestea erau administrate pacienților ca infuzii intravenoase separate, cu timpi de administrare diferiți. Din acest motiv, abordarea a fost mai puțin eficace și mai complicată pentru personalul medical.
Potrivit lui Pypstra, pe lângă studiile de siguranță și eficacitate și studiile non-clinice pentru a găsi doza optimă a fiecărui antibiotic din combinație, cercetătorii au fost nevoiți să depășească și unele „dificultăți de producție”, întrucât cele două medicamente sunt foarte diferite din punct de vedere chimic.
Cercetarea lor s-a concretizat într-un tratament nou care a primit recent autorizația de introducere pe piață în UE din partea Comisiei Europene.
Parteneriat-public privat
Dezvoltarea de tratamente noi în acest domeniu a fost sprijinită de Inițiativa privind medicamentele inovatoare (IMI), un parteneriat public-privat între UE și industria farmaceutică europeană.
Pypstra spune că este important să se arate că un astfel de parteneriat poate funcționa, deoarece rezistența antimicrobiană are nevoie și de „alte surse de finanțare în afara pieței private”.
În cazul antibioticelor, randamentul investițiilor pentru producătorii de medicamente este limitat și lent, descurajând adesea cercetarea și dezvoltarea de antibiotice. Spre deosebire de multe medicamente noi, antibioticele nu sunt utilizate rapid și la o scară cât mai largă posibil din momentul lansării, din mai multe motive.
În primul rând, rezistența se răspândește treptat, astfel că, inițial, nu este nevoie atât de mult de utilizarea generalizată a antibioticelor noi.
În al doilea rând, stewardship-ul antimicrobian, o abordare acceptată la nivel mondial pentru reducerea utilizării improprii a antibioticelor, impune ca antibioticele noi să fie păstrate în rezervă.
„Nu este de dorit să începem să le utilizăm brusc la scară largă, deoarece vom selecta astfel foarte repede noi mecanisme de rezistență”, explică Pypstra. „Cele mai bune medicamente sunt păstrate pe raft.”
„Parteneriatele public-privat vizează însă alinierea randamentului general al investițiilor făcute de companiile de medicamente cu alte domenii terapeutice”, spune acesta.
Rețea de colaborare
Pypstra spune că colaborarea între centrele academice și industrie s-a dovedit a fi un mare succes.
Colaborările de acest tip au evoluat cu timpul într-o rețea de studii clinice denumită ECRAID (Alianța Europeană de Cercetări Clinice privind Bolile Infecțioase), care se bazează pe munca din cadrul proiectelor IMI COMBACTE și al altor proiecte de cercetare din UE.
Prin aportul adus de 19 organizații din șase țări, inclusiv 600-700 de spitale din întreaga Europă, aceasta oferă un punct unic de acces la o rețea paneuropeană de cercetări clinice cu privire la bolile infecțioase.
Scopul rețelei este efectuarea de studii clinice pentru bolile infecțioase, inclusiv în legătură cu rezistența antimicrobiană, explică directorul ECRAID, prof. Marc Bonten, epidemiolog specializat în boli infecțioase la UMC Utrecht din Țările de Jos.
„Evaluarea clinică a noilor antibiotice este extrem de dificilă, deoarece studiile sunt efectuate pe pacienți cu infecții acute care trebuie tratate imediat”, spune Bonten.
Acest lucru înseamnă că medicii dispun de puțin timp pentru a înscrie pacienții în studii regulate privind antibioticele noi. Dar o serie de așa-numite studii observaționale perpetue efectuate de această rețea ar putea ajuta la abordarea acestor constrângeri de timp.
Aceste studii clinice care înscriu pacienți în mod perpetuu colectează date despre infecțiile bacteriene rezistente la antimicrobiene din spitale. Datele includ factorii de risc pentru pacienți, tipul de infecție, bacteriile implicate, tratamentele utilizate și rezultatele pentru pacienți.
„Aceste date observaționale vor permite analiza epidemiologică, dar principalul obiectiv este crearea unei infrastructuri care să ne ajute să efectuăm studii clinice într-un mod mai eficient”, spune Bonten.
Studiile realizează multe dintre procesele necesare pentru studiile clinice, cum ar fi înscrierea pacienților și colectarea datelor corespunzătoare.
Acest lucru înseamnă că, pe viitor, studiile clinice privind noile antibiotice și combinații de tratamente pot fi conectate la rețea fără a fi nevoie să înceapă de la zero. În plus, vor avea la dispoziție și date epidemiologice de fond pentru compararea rezultatelor.
„Obiectivul este furnizarea și crearea unei infrastructuri în care studiile clinice randomizate și controlate să poată fi integrate foarte eficient”, spune Bonten.
„Așadar, pentru orice antibiotic nou în domeniul pneumoniei asociate ventilatoarelor, infecției complicate a tractului urinar sau infecției respiratorii acute, avem acum un sistem testat de spitale în întreaga Europă, care poate înscrie pacienții în studii clinice.”
Articol scris de Michael Allen
Cercetările menționate în acest articol au fost finanțate prin Programul-cadru al UE, inclusiv, în cazul COMBACTE-CARE, prin Inițiativa privind medicamentele inovatoare (IMI). Opiniile persoanelor intervievate nu reflectă neapărat opiniile Comisiei Europene.
Mai multe informații
- COMBACTE-CARE
- Site-ul web al proiectului COMBACTE-CARE
- ECRAID-Base
- Site-ul web al proiectului ECRAID-Base
- Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății
Acest articol a fost publicat inițial în Horizon, revista de cercetare și inovare a UE.