Senatul a adoptat, decizional, luni proiectul de lege proiectul de lege care reglementează implementarea reţelelor 5G. Au fost 117 de voturi „pentru”, 13 „împotrivă” şi o abţinere.
Vicepreşedintele Senatului Alina Gorghiu a precizat că măsurile din acest act normativ reduc riscurile şi vulnerabilităţile la adresa securităţii naţionale, iar transparenţa furnizorilor 5G este prima condiţie impusă prin memorandumul 5G semnat între România şi Statele Unite.
„Fiecare producător de echipamente şi programe software 5G va trebui să facă o solicitare pentru obţinerea acestei autorizaţii, solicitare care va fi depusă la ministerul cu atribuţii în domeniul comunicaţiilor”, a mai explicat senatoarea PNL.
Alina Gorghiu a adăugat că adoptarea legii 5G era obligatorie pentru lansarea licitaţiei 5G.
„În cazul unui producător al cărui aviz CSAT este negativ, tehnologiile, echipamente şi softurile acestuia pot fi utilizate pentru o perioadă de până la 5 ani, în cazul echipamentelor din nucleul reţelei şi până la 7 ani, pentru celelalte echipamente din reţea, perioadă ce se calculează de la data intrării în vigoare a prezentei legi adoptarea acestei legi era obligatorie pentru lansarea licitaţiei 5G.
Adoptarea acestei legi era obligatorie pentru lansarea licitaţiei 5G. Mă bucur că în acest moment există cadrul legal pe o temă importantă pentru securitatea naţională”, a concluzionat Gorghiu.
Preşedinta comisiei juridice Iulia Scântei a explicat amendamentele admise la proiect.
„Sunt şase amendamente admise, dintre care două de fond şi patru de tehnică legislativă. Pe fond, s-a permis tuturor furnizorilor, care vor fi în situaţia de a li se retrage autorizaţiile, în cazul furnizării de echipamente sau servicii care implică tehnologia 5G, în acord cu legea, să poată folosi 7 ani echipamentele de infrastructură şi 5 ani, termenul adoptat de Cameră să rămână valabil, pentru zona de nucleu. Au fost corelate termenele incidente în cadrul contravenţiilor”, a spus Scântei.
Ea a adăugat că acest proiect de lege permite utilizarea celor mai înalte tehnologii, iar implicaţiile sunt la nivel macro pentru întreaga societate, în toate domeniile, inclusiv cele care ţin de zona de securitate şi apărare naţională.
„Avem anumite bariere legislative care sunt menite să protejeze în ansamblu statul român, domenii importante cheie din viaţa societăţii româneşti, în faţa unor vulnerabilităţi, ameninţări şi riscuri, astfel cum au fost definite în preambulul acestei legi şi care ar afecta după caz securitatea naţională sau apărarea naţională”, a conchis senatoarea PNL.
Pe 19 mai, Camera Deputaţilor a adoptat proiectul, în calitate de prim for sesizat, iar votul Senatului a fost unul decizional. Prin urmare, legea merge la promulgare.
Citește și:
