Megi Sharikadze, director de cercetare la Centrul de Supercalcul Leibniz din München (Germania), a conștientizat pentru prima dată nevoia unor motoare locale de căutare mai specializate pe când încerca să găsească cel mai apropiat oficiu poștal.
Timp de mai mulți ani, hărțile Google o direcționau către un oficiu poștal situat destul de departe de locuința ei. S-a hotărât însă să exploreze mai mult și a găsit o sucursală poștală mult mai apropiată de casă, căutând direct pe site-ul web al Poștei Germane.
„M-a făcut să îmi dau seama că ar trebui să existe motoare de căutare mai specializate, care să arate toate detaliile infrastructurii locale”, spune Sharikadze.
În prezent, aceasta participă la o inițiativă de cercetare finanțată de UE și denumită OpenWebSearch.EU, care vizează asigurarea unei diversități mai mari a motoarelor europene de căutare pe Internet, astfel încât să poată fi dezvoltate mai facil opțiuni de căutare locală.
Proiectul derivă dintr-o inițiativă de la bază la vârf din Germania, care a fost transformată într-un efort european ce reunește 14 centre de cercetare și calcul renumite.
Ideea care a stat la baza inițiativei este schimbarea situației actuale, în care platformele digitale non-europene controlează căutarea pe web, creând un ecosistem unidirecțional care constrânge mulți utilizatori, inclusiv oameni de știință, companii și mass-media, să își optimizeze conținutul pentru aceste platforme.
„Dorim să capacităm comunitățile astfel încât să poată filtra și să găsească ușor acele părți de pe web care sunt relevante pentru ele”, spune Michael Granitzer, profesor de știința datelor la Universitatea din Passau (Germania) și coordonator al proiectului OpenWebSearch.EU.
O abordare generală nu este potrivită
În ultimele trei decenii, motoarele de căutare au devenit parte integrantă a vieții de zi cu zi. Problema este că abilitatea de a căuta informații pe Internet este dominată aproape integral de o singură companie: Google. În asemenea măsură încât „a gugăli” a devenit un verb frecvent utilizat în limba engleză și în multe alte limbi.
În august 2024, Google era, de departe, cel mai utilizat motor de căutare din lume, cu o cotă de piață la nivel mondial de 90,5 %.
În 2024, s-a hotărât că dominația Google este un monopol ilegal într-un proces intentat în justiție de Departamentul de Justiție al SUA. De asemenea, instanța supremă a UE a amendat această companie pentru abuzul de poziție dominantă.
Există și unele motoare de căutare europene, dar majoritatea utilizează rezultate ale căutării de la companii americane, cum ar fi Google și Bing.
Lumea digitală este dominată de companii din sectorul IT din SUA. Acest lucru înseamnă că, pe lângă faptul că câștigă mulți bani, colectează și o mulțime de informații și date despre utilizatorii lor.
Răspunsul UE este Regulamentul privind piețele digitale, care a intrat în vigoare în luna martie, cu scopul de a împiedica aceste companii mai mari să folosească practici neloiale pentru a-și menține un avantaj pe piața digitală.
Astfel, start-up-urile de tehnologie, cum ar fi cele care realizează motoare de căutare, vor putea concura fără a se confrunta cu condiții inechitabile care să le limiteze dezvoltarea.
Odată construit, utilizatorii vor veni
Cercetătorii participanți la OpenWebSearch.EU își propun să dezvolte nucleul unui Index web deschis (Open Web Index – OWI) la nivel european, pe care dezvoltatorii software îl pot utiliza apoi pentru a-și construi propriile motoare de căutare mai personalizate.
Astfel, europenii vor putea intra pe piața digitală cu propriile produse, oferind pieței digitale europene șansa de a se dezvolta.
OWI este o infrastructură digitală care conține un set de produse de tip date într-o formă structurată, care pot fi utilizate de motoarele de căutare care trimit informații utilizatorului final.
Unul dintre motivele construirii unui OWI european este faptul că UE are legi diferite referitoare la protecția datelor comparativ cu SUA, unde își are sediul Google. Deținerea unui OWI înseamnă și deținerea unei infrastructuri centrate în jurul legilor și al valorilor europene. În plus, Europa are o diversitate lingvistică mai mare și OWI își propune să fie compatibil cu mai multe limbi.
„Din perspectiva cadrului juridic, utilizarea roboților de căutare pe web este complet diferită în Europa față de SUA”, spune Granitzer.
Un imbold european
Echipa OpenWebSearch.EU include 14 centre de cercetare europene majore, lideri în acest domeniu. Acestea au început activitatea în 2022, într-un efort de cercetare care va continua până în august 2025.
Centrul de Supercalcul Leibniz, unde lucrează Sharikadze, este partener în acest proiect. Alți parteneri includ CERN – locul indexului original al serverelor WWW – și Open Search Foundation, căreia Granitzer i-a recunoscut meritele de a fi avut ideea acestui proiect.
Fundația, cu sediul în Starnberg, în apropiere de München, își propune să facă Internetul deschis și transparent, în încercarea de a da un imbold suveranității europene pe piața digitală.
De la nișă la utilizare în masă
Granitzer spune că toată lumea va putea utiliza OWI pentru a crea orice tip de motor de căutare dorește. De exemplu, unul bazat exclusiv pe tema Pokémon sau altul special pentru copii.
Construirea unui motor de căutare necesită acces la resurse pe care mulți oameni nu le au. Partenerii de proiect consideră că crearea unui index utilizând infrastructura europeană va reduce barierele de intrare pentru cei din Europa care speră să creeze noi motoare de căutare.
Există trei cazuri de dezvoltare în curs a unui motor de căutare cu OWI, inclusiv unul care va funcționa ca platformă de localizare a restaurantelor din Slovenia și un motor de căutare care combină datele de pe web cu datele din geoștiințe și care, potrivit lui Granitzer, ar putea fi util oamenilor de știință din domeniul mediului.
„Permițând crearea unui set divers de motoare de căutare pe web, sperăm să contracarăm monopolul actual de pe piața digitală și, prin urmare, să creăm din nou un acces mai divers la informații”, spune Granitzer.
Articol scris de Jack McGovan
Cercetările menționate în acest articol au fost finanțate prin programul Orizont al UE. Opiniile persoanelor intervievate nu reflectă neapărat opiniile Comisiei Europene.
Mai multe informații
Acest articol a fost publicat inițial în Horizon, revista de cercetare și inovare a UE.