“Zeii” din Silicon Valley revin cu picioarele pe pământ şi la fel se întâmplă şi cu viziunile lor “distorsionate” asupra societăţii, scrie Moya Lothian-McLean, într-un articol de opinie publicat în The Guardian.
Cel mai mare hub de tehnologie din lume se confruntă cu probleme după probleme: turbulenţele de la Twitter, prăbuşirile din lumea monedelor virtuale, concedieri în masă.
Există o fixaţie a publicului faţă de aceste subiecte, scrie autoarea, însă ea are legătură mai degrabă cu personalităţile care domină aceste spaţii şi cu filozofiile lor: “Care este scopul lor final, ne întrebăm. Ce îi motivează dincolo de creştere? Este simplu să presupui că banii sunt tot ce îi motivează pe unii ca Mark Zuckerberg, Elon Musk şi Jeff Bezos. Însă atunci când examinezi modul în care gândesc aceşti bărbaţi, este clar că banii sunt departe de a reprezenta întreaga poveste”.
În centrul scandalului FXT se află Sam Bankman-Fried, care este un adept al mişcarii cunoscute ca „altruism eficient” (effective altruism). Dacă iniţial aceasta era despre a acorda cât mai mult timp şi bani în scopuri filantropice precise, cei mai proeminenţi adepţi ai săi şi-au însuşit-o ca un demers de a deveni extrem de bogaţi, după care să cheltuiască banii pentru a îmbunătăţi rasa umană, scrie Lothian-McLean. Un fel de utilitarism cu complexul lui Dumnezeu.
După prăbuşirea lui Bankman-Fried, doctrina promovată de el ar putea avea aceeaşi soartă, căci “este greu să argumentezi că deţii cele mai bune instincte pentru a îmbunătăţi rasa umană când nu-ţi poţi gestiona propriile afaceri”.
O altă mişcare controversată, despre care se zvoneşte că este chiar pusă în practică de miliardarii lumii (printre care Elon Musk, care are cel puţin zece copii), este pronatalitatea, ideologia care promovează natalitatea pentru a combate declinul prognozat al populaţiei, însă cu ajutorul unui screening genetic hi-tech. Despre acest subiect a scris jurnalista Insider Julia Black, care susţine că bogaţii consideră că este datoria lor “să se multiplice cât mai mult posibil”.
Totuşi, multiplele eşecuri în afaceri ale şefului Tesla “subminează teoria potrivit căreia viitorul va fi sigur dacă lumea va fi populată numai de mini-Musk”, argumentează Lothian-McLean.
Dincolo de goană după îmbogăţire, „raţiunea de a fi fundamentală ce îi leagă pe aceşti titani diverşi din lumea tehnologiei este fervoarea lor faţă de aplicarea propriilor vederi teologice în presupusul beneficiu al lumii extinse. Pentru a face acest lucru trebuie să domine şi să monopolizeze”, concurând între ei pentru „dreptul de a dicta cum să arate societatea”.
Acum că viziunile lor se clatină, privim cum aceşti aspiranţi la statutul de zeitate sunt reduşi încă o dată la statutul de oameni.
C.S.