Pirateria software din România a ajuns 53% din numărul total de software instalat, la o valoare de piaţă de aproximativ 130 de milioane de euro, atrag atenţia specialiştii unei companii din domeniu, într-o analiză publicată marţi.
Conform Forscope România, un alt aspect îngrijorător al acestui fenomen este că o parte semnificativă a software-ului piratat din România se estimează că este, de fapt, achiziţionată şi utilizată de către companii, în încercarea de a reduce costurile.
Pe lista celor mai căutate soluţii software se află: MS Windows, MS Windows Server şi MS Office.
Alternativa legală
"Achiziţionarea online a cheilor de activare pentru diverse tipuri de software prezintă numeroase riscuri care pot avea consecinţe grave asupra companiilor.
Software-ul ilegal este, de obicei, alterat pentru a bloca actualizările sau pentru a evita verificările de autenticitate.
Această practică duce la o scădere semnificativă a performanţei şi creşte vulnerabilitatea dispozitivelor la ameninţări precum viruşi, malware, ransomware şi atacuri cibernetice, în general.
O alternativă legală şi la fel de eficientă pentru a economisi bani la achiziţionarea de software este cumpărarea de software second-hand oferit de companii, precum Forscope, care pot oferi suport firmelor şi autorităţilor publice să-şi scadă costurile cu peste 70% din preţul de achiziţie a unui produs nou.
Software-ul pre-deţinut funcţionează la fel de bine ca cel nou, dar oferă oportunitatea de a-l achiziţiona la un preţ mult mai accesibil", notează sursa citată.
Ce este software-ul second-hand
Software-ul second-hand este o copie a unui program de calculator care a fost vândut anterior de către deţinătorul drepturilor sale (de exemplu, compania Microsoft Corporation).
Proprietarul unei astfel de copii a software-ului (cel care a achiziţionat iniţial licenţa) îl poate oferi spre vânzare unei altei persoane care doreşte să continue să-l utilizeze.
Datele centralizate arată că gradul de utilizare a software-ului piratat în România este asemănător cu situaţia din Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina şi Rusia, în regiunea Europei de Est.
În schimb, răspândirea software-ului ilegal nu este atât de pronunţată în alte ţări din Europa Centrală şi de Est, cum ar fi Cehia (26%), Slovacia (29%), Slovenia (35%) sau Polonia (40%).
Pe de altă parte, cu o pondere de 79%, Armenia înregistrează cea mai ridicată rată de software fără licenţă din regiune, fiind urmată de Republica Moldova - cu 77% şi Belarus (76%).
În ceea ce priveşte Europa Occidentală, utilizarea medie de software piratat este estimată la aproximativ 20%, conform analizei Forscope.