Ziua 986 de război a început cu un atac nocturn cu drone, rachete și bombe ghidate asupra Ucrainei. Apărarea aeriană a reușit să anihileze cea mai mare parte a țintelor, însă orașul Harkov a fost lovit de mai multe bombe.
Câteva ore mai târziu, un atac al rușilor a ucis cel puțin șase persoane și a rănit cel puțin 16 în Zaporojie.
Potrivit analiștilor militari ucraineni, trupele ruse au ocupat satul Stepanivka, din regiunea Donețk și au avansat în direcția mai multor localități.
Primele condiții puse de Moscova pentru a pune capăt războiului, dezvăluite de o publicație independentă de investigații, impuneau pacea în termeni de neacceptat pentru Ucraina. Documentul de zece pagini prevedea, printre altele, reducerea armatei ucrainene și recunoașterea de către Kiev a independenței republicilor Donețk și Lugansk. Însă nu menționa retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Ucrainei, Rusia angajându-se doar să nu extindă teritoriul deja ocupat.
În Rusia, unul dintre cei mai longevivi guvernatori regionali și-a prezentat demisia, iar Vladimir Putin i-a acceptat-o. Vasili Golubev, guvernatorul regiunii cheie Rostov, a anunțat că a demisionat pentru a se transfera pe alt post, fără a da detalii. Putin a numit imediat un înlocuitor.
Oficiul Antifraudă al UE (OLAF) investighează modul în care Rusia ocolește sancțiunile și exportă milioane de barili de petrol rusesc în Uniune, prin Turcia, unde acesta este amestecat cu alte tipuri de țiței și este etichetat astfel ca fiind “non-rusesc”.
Iar serviciile occidentale de informații au anunțat că au depistat o operațiune secretă de sabotaj prin care spionajul rusesc urmărea să provoace incendii la bordul unor avioane cu destinația Statele Unite și Canada.
Situația pe front
- Raid cu drone și rachete - Rușii au atacat Ucraina, noaptea trecută, cu 79 de drone, două rachete Kh-59/69 și bombe ghidate. Apărarea aeriană a doborât ambele rachete și 48 de drone în regiunile Odesa, Kiev, Sumî, Poltava, Jîtomîr, Cerkasî, Cernigău și Hmelnîțkîi. 30 de drone au dispărut de pe radar din cauza bruiajului, iar una s-a întors în Rusia, au anunțat Forțele Aeriene ale Ucrainei.
- Bombe în Harkov - Trupele ruse au lansat noaptea trecută un atac cu bombe ghidate asupra orașului Harkov. Șeful administrației militare regionale, Oleh Sîniehubov, a făcut un apel către locuitori pentru ca aceștia să rămână în adăposturi, iar primarul orașului, Ihor Terehov, a anunțat că mai multe explozii s-au auzit în oraș, avertizând că sunt posibile atacuri repetate. Potrivit lui Terehov, au avut loc lovituri în cartierele Șevcenkivskîi și Kîivskîi, relatează Ukrainska Pravda. Bombele ghidate au lovit solul, astfel că nu s-au produs victime sau pagube.
- Atac în Zaporojie - Un atac rusesc a ucis marți șase persoane și a rănit cel puțin 16 în orașul Zaporojie, a anunțat guvernatorul Ivan Fedorov. Atacul a vizat o instalație de infrastructură, declanșând un incendiu. Valoarea totală a pagubelor e în curs de stabilire, relatează Kyiv Independent.
- Rușii au mai luat un sat - Rușii au ocupat satul Stepanivka, situat în raionul Kramatorsk din regiunea Donețk, anunță grupul ucrainean de analiză militară DeepState. Potrivit acestuia, forțele ruse au avansat și în apropiere de Kurahove și Bohoiavlenka (regiunea Donețk), Kolisnîkivka (regiunea Harkov) și în Kreminna Balka (regiunea Donețk).
- Primele confruntări dintre ucraineni și nord-coreeni - Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că au avut loc primele confruntări între armata ucraineană şi trupele nord-coreene trimise în sprijinul Rusiei şi dislocate în provincia rusă Kursk, unde trupele ucrainene au ocupat un teritoriu. "Primele bătălii cu soldaţii nord-coreeni au deschis un nou capitol de instabilitate în lume", a spus Zelenski în mesajul său către naţiune difuzat în fiecare seară.
Ce se întâmplă în Rusia
- Guvernatorul unei regiuni cheie a demisionat - Vladimir Putin a acceptat demisia lui Vasili Golubev, unul dintre cei mai longevivi guvernatori din Rusia, care a condus regiunea Rostov, o zonă agricolă cheie, cu peste 4,2 milioane de locuitori. Putin a acceptat demisia guvernatorului „la cererea sa”, a anunțat Kremlinul. Golubev, care se afla la conducerea regiunii din 2010, a scris pe Telegram că a decis să demisioneze „din cauza unui transfer la un alt post”. El nu a furnizat detalii suplimentare. Putin l-a numit imediat în funcția de guvernator interimar pe Iuri Sliusar (50 de ani), originar din Rostov. Acesta a fost director general al companiei aerospațiale și de apărare de stat a Rusiei, United Aircraft Corporation.
Alte informații relevante
- Primele condiții de pace ale Rusiei - Primele condiții puse de Moscova pentru a pune capăt războiului cu Ucraina au fost dezvăluite de publicația Sistema. Documentul a fost înaintat Kievului la 7 martie 2022, în cea de-a treia rundă de discuții, din Belarus, relatează Meduza. Rusia a pus următoarele condiții: reducerea armatei ucrainene la 50.000 de soldați, inclusiv 1.500 de ofițeri, iar Kievul să rămână cu patru nave de război, 55 de elicoptere și 300 de tancuri. Ucraina trebuia să recunoască independența republicilor Donețk și Lugansk și să-și asume costurile de reconstrucție a infrastructurii din Donbas, distrusă în 2014. Totodată, Kievul trebuia "să nu dezvolte, să nu producă, să nu achiziționeze și să nu desfășoare pe teritoriul său arme cu rachete de orice tip cu o rază de acțiune mai mare de 250 km". Rusia și-a rezervat dreptul de a interzice Ucrainei pe viitor "orice alte tipuri de arme care ar putea fi dezvoltate ca urmare a cercetării științifice". Moscova a cerut eliminarea tuturor sancțiunilor și retragerea tuturor proceselor internaționale din 2014, a interdicției privind simbolurile sovietice, iar limba rusă să primească statutul de limbă de stat. În schimb, Rusia propunea încetarea focului și a ostilităților, dar nu menționa retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Ucrainei, angajându-se doar să nu extindă teritoriul deja ocupat. Trupele ruse urmau să rămână în Ucraina până când Moscova și Kievul își îndeplineau "toate obligațiile" din acord.
- Rusia a încercat să dea foc în avioane - Serviciile occidentale de informații au anunțat că Rusia a coordonat o operațiune secretă de sabotaj având ca scop provocarea unor incendii în avioane cargo sau de pasageri care zburau spre SUA și Canada prin introducerea la bord a unor dispozitive incendiare ascunse în colete DHL, relatează Wall Street Journal. Spionajul occidental a descoperit că dispozitivele explozive au fost construite ca aparate de masaj electrice umplute cu o substanță inflamabilă pe bază de magneziu. Acestea au fost trimise din Lituania în Marea Britanie pentru a testa modul de introducere ilegală a unor astfel de dispozitive incendiare în avioanele care se îndreptau spre America de Nord. Poliția lituaniană a arestat un suspect care a trimis patru dispozitive incendiare, inclusiv două de la un centru DHL din Vilnius. Acesta s-a identificat drept Igor Prudnikov, deși se crede că numele său real este Alexander Suranovas. Anchetatorii bănuiesc că este un colaborator al serviciilor secrete ruse. Kremlinul a negat orice amestec. "Nu am auzit niciodată acuzații oficiale la adresa Rusiei", a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, adăugând că informațiile sunt "obișnuite insinuări nefondate din partea presei". Dezvăluirea survine după ce în iulie două colete au explodat în depozitele DHL din Leipzig (Germania) and Birmingham (Anglia).
- Anchetă OLAF pentru petrolul rusesc - Oficiul Antifraudă al UE (OLAF) investighează modul în care Rusia ocolește sancțiunile și exportă milioane de barili de petrol rusesc în Uniune, prin Turcia, unde acesta este amestecat cu alte tipuri de țiței și este etichetat astfel ca fiind “non-rusesc”, a informat Politico, citând două surse. OLAF poate recomanda statelor membre să ia măsuri sau să lanseze anchete penale ca urmare a propriilor anchete. Este foarte probabil ca porturile turcești să fi acceptat și apoi să fi trimis petrol rusesc rebranduit către UE folosind o lacună a sancțiunilor. Uniunea Europeană a introdus o interdicție privind importul de petrol rusesc la sfârșitul anului 2022, acordând excepții temporare doar pentru țările fără ieșire la mare precum Ungaria, Slovacia și Cehia. Potrivit Politico, această manevră a generat venituri de până la 3 miliarde de euro pentru maşinăria de război a Moscovei doar în 2023.
- Zelenski, despre nord-coreenii din Kursk - Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că 11.000 de soldaţi din Coreea de Nord au fost desfăşuraţi pe teritoriul regiunii Kursk, la graniţa cu Ucraina. "Astăzi, a existat, de asemenea, un raport separat al Serviciului de Informaţii al Apărării din Ucraina şi al Serviciului de Informaţii Externe cu privire la trupele nord-coreene de pe teritoriul Rusiei. În regiunea Kursk sunt deja 11.000 dintre ei. Vedem o creştere a numărului de nord-coreeni, dar, din păcate, nu şi o creştere a răspunsului partenerilor noştri”, a declarat Zelenski, potrivit Ukrinform.
- Parlamentul Ungariei prelungește starea de urgență - Parlamentul ungar a votat luni pentru a prelungi cu 180 de zile starea de urgență în contextul războiului din Ucraina, oferind guvernului condus de Viktor Orbán puteri extinse pentru a face față provocărilor umanitare și economice generate de conflictul din țara vecină. Țara se află sub astfel de reglementări din 2016, când guvernul a declarat o stare de urgență ca răspuns la criza migrației. În 2020, pandemia Covid a dus la extinderea puterilor guvernamentale, iar din 2022, pe fondul invaziei rusești în Ucraina, Parlamentul a aprobat decrete suplimentare care să permită guvernului să adopte măsuri rapide în situații de criză.