Ziua 934 de război a început cu o ploaie de drone asupra Ucrainei, iar o bombă aeriană ghidată a fost lansată de ruşi într-un cartier din Harkov, al doilea oraş ca mărime al ţării.
Rusia a atacat Ucraina cu 76 de drone Shahed, inclusiv în regiunea Kiev, unde resturi de UAV au căzut pe instalaţiile unei companii de utilităţi publice, şi la Odesa, unde au fost raportate avarii la mai multe clădiri.
Pe front, armata rusă anunţă că a cucerit o nouă localitate în estul Ucrainei, unde trupele sale continuă să câştige teren în districtul Pokrovsk, un important centru logistic pentru armata ucraineană.
În paralel, Crucea Roșie și-a închis biroul din Dnipro, după ce trei dintre angajații săi au fost uciși într-un atac.
Moscova anunţă că Rusia şi Ucraina au făcut schimb de prizonieri de război, fiecare parte eliberând 103 persoane. Soldaţii ruşi schimbaţi sâmbătă au fost luaţi prizonieri în regiunea Kursk.
La Washington, nu s-a luat niciun angajament nou privind rachetele livrate Ucrainei. Întrebat dacă l-a convins pe Joe Biden să permită Ucrainei să lanseze rachete Storm Shadow în Rusia, premierul britanic Keir Starmer a spus că au avut „o discuţie lungă şi productivă pe mai multe teme, inclusiv Ucraina, aşa cum v-aţi aştepta, Orientul Mijlociu şi Indo-Pacific”. Casa Albă şi-a exprimat, de asemenea, „îngrijorarea profundă cu privire la furnizarea de arme letale Rusiei de către Iran şi Coreea de Nord”.
În schimb, Canada, Suedia şi Finlanda se arată complet de acord cu folosirea rachetelor cu rază lungă împotriva Rusiei.
Iar consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Jake Sullivan, a anunțat că președintele SUA, Joe Biden, așteaptă cu nerăbdare să discute despre strategia de război a Ucrainei cu președintele Volodimir Zelenskiy în această lună, în timp ce Washingtonul lucrează la un nou pachet de ajutor „substanțial”.
În acest context, şeful NATO, Jens Stoltenberg, spune că alianţa ar fi putut face mai mult pentru a înarma Ucraina în încercarea de a preveni invazia Rusiei în 2022.
Iar Dmitri Medvedev ameninţă că va transforma Kievul într-un "punct uriaş topit".
Situaţia pe front
- Atac cu 76 de drone - Rusia a atacat Ucraina cu peste 70 de drone Shahed de fabricaţie iraniană în noaptea de vineri spre sâmbătă, inclusiv în regiunea Kiev, unde fragmente dintr-un vehicul aerian fără pilot au căzut pe instalaţiile unei companii de utilităţi publice, şi la Odesa, unde au fost raportate avarii la mai multe clădiri. Potrivit Forţelor Aeriene Ucrainene, Rusia a lansat 76 de drone asupra Ucrainei, dintre care 72 au fost doborâte în regiunile Odesa, Nikolaev, Herson, Poltava, Harkov, Kiev, Doneţk, Hîtomir, Dnipro, Cerkasi, Viniţia şi Sumî. În plus, două drone inamice au fost pierdute pe teritoriul Ucrainei, iar alte două s-au întors în Rusia.
- Bombă glisantă la Harkov - Ruşii au lovit cartierul Holodnohirskîi din oraşul Harkov cu o bombă aeriană ghidată. „Un atac cu bombă glisantă a avut loc asupra orașului Harkov. Potrivit informațiilor preliminare, a avut loc o lovitură în districtul Holodnohirskîi”, anunţă primarul Ihor Terekov, care a precizat că au fost avariate garaje. O bombă glisantă este o armă de tip standoff, dotată cu suprafețe de control al zborului, care îi permite să aibă o traiectorie de zbor mai plată și mai lungă comparativ cu o bombă convențională. Aceste bombe pot fi lansate de la distanță față de țintă, ceea ce reduce expunerea aeronavei lansatoare. Sunt capabile să livreze încărcături explozive cu o precizie similară cu cea a rachetelor de croazieră, dar la un cost mult mai redus.
- Se închide Crucea Roşie - Comitetul Internațional al Crucii Roșii a suspendat operațiunile la biroul său din Dnipro, după ce trei dintre angajații săi au fost uciși, iar alţi doi răniţi, într-un atac de miercuri. Forțele ruse au atacat satul Viroliubivka, de lângă Kostiantînivka. Atacul a distrus un camion cu ajutor umanitar și o mașină. Deși atacul nu a vizat biroul din Dnipro, atacurile regulate ale Rusiei asupra regiunii au continuat să reprezinte un risc serios pentru angajații Crucii Roșii staționați de-a lungul liniei frontului.
- Sat cucerit - Armata rusă a afirmat sâmbătă că a cucerit o nouă localitate în estul Ucrainei, unde trupele sale continuă să câştige teren. "Localitatea Jelannoe Pervoe a fost eliberată datorită operaţiunilor active şi decisive ale unităţilor din Grupul de Sud”, a declarat Ministerul rus al Apărării. Acest mic sat este situat în districtul Pokrovsk, un important centru logistic pentru armata ucraineană, care este ameninţat de avansul rusesc. Armata Kremlinului a înregistrat progrese rapide în regiunea Doneţk în ultimele săptămâni, afirmând în mod regulat că a capturat sate mici.
Dăm cu racheta?
- Premierul Marii Britanii, Keir Starmer, nu a semnalat nicio decizie de a permite Ucrainei să folosească rachete cu rază lungă de acţiune pentru a atinge ţinte în interiorul Rusiei, după discuţiile cu preşedintele american Joe Biden la Washington. Întrebat dacă l-a convins pe Biden să permită Ucrainei să lanseze rachete Storm Shadow în Rusia, Keir Starmer a spus că au avut „o discuţie lungă şi productivă pe mai multe teme, inclusiv Ucraina, aşa cum v-aţi aştepta, Orientul Mijlociu şi Indo-Pacific”. Casa Albă a spus că şi-a exprimat, de asemenea, „îngrijorarea profundă cu privire la furnizarea de arme letale Rusiei de către Iran şi Coreea de Nord”.
- În schimb, Finlanda şi Suedia au anunţat că nu vor interzice Ucrainei să atace Rusia cu armele lor, pe fondul amenințărilor recente ale președintelui Vladimir Putin împotriva NATO. Putin a spus că utilizarea armelor occidentale cu rază lungă de acțiune împotriva Rusiei ar însemna că țările NATO sunt direct implicate în război. Ministrul finlandez de Externe, Elina Valtonen, în timpul unei conferințe comune cu omologul său suedez, Maria Malmer Stenergard, a declarat că singura restricție pentru Ucraina este aceea că armele occidentale furnizate de Finlanda trebuie folosite în conformitate cu dreptul internațional. Malmer Stenergard a adăugat că utilizarea armelor furnizate de Suedia nu se limitează la teritoriul Ucrainei.
- Şi prim-ministrul canadian Justin Trudeau a declarat că ţara sa „sprijină pe deplin ideea ca Ucraina să folosească arme cu rază lungă de acțiune pentru a preveni și a stopa capacitatea continuă a Rusiei de a degrada infrastructura civilă ucraineană” și de a ucide civili.
Alte informaţii relevante
- Schimb de prizonieri - Rusia şi Ucraina au făcut schimb de prizonieri de război, fiecare parte eliberând 103 persoane, a anunţat sâmbătă Ministerul rus al Apărării. Soldaţii ruşi schimbaţi sâmbătă au fost luaţi prizonieri în regiunea Kursk. "În urma procesului de negociere, 103 militari ruşi luaţi prizonieri în regiunea Kursk au fost returnaţi de pe teritoriul controlat de regimul de la Kiev. În schimb, 103 prizonieri de război din forţele armate ucrainene au fost predaţi", a declarat Moscova. Ieri Kievul anunţase un alt schimb de 49 de prizonieri.
- Russia Today lucrează pentru Trump - Departamentul de Stat al SUA a emis un comunicat în care spune că Russia Today nu este doar implicată în răspândirea propagandei și a dezinformării, ci lucrează activ cu serviciile ruse de informaţii. „Știm acum că RT a mers dincolo de a fi un simplu canal de presă. „(RT) este, de asemenea, implicată în operațiuni de informare, influență ascunsă și achiziții militare. Aceste operațiuni vizează țări din întreaga lume, inclusiv în Europa, Africa și America de Nord și de Sud”. Un oficial american a declarat pentru Reuters că RT încearcă să determine americanii să voteze pentru Donald Trump.
- NATO putea mai mult - NATO ar fi putut face mai mult pentru a înarma Ucraina în încercarea de a preveni invazia Rusiei în 2022, a declarat şeful alianţei militare occidentale, Jens Stoltenberg, într-un interviu publicat sâmbătă de săptămânalul german FAS. "Acum oferim materiale militare (pe timp) de război - atunci am fi putut furniza materiale militare pentru a preveni războiul", a apreciat Stoltenberg. Secretarul general al NATO a evidenţiat reticenţa NATO de a furniza arme pe care Kievul le solicitase înainte de invazia pe scară largă a Rusiei, din cauza temerilor că tensiunile cu Rusia vor escalada.
- Medvedev ameninţă - Dmitri Medvedev, înalt responsabil rus pentru securitate şi fost preşedinte, a declarat sâmbătă că Rusia ar putea distruge Kievul cu arme nenucleare, ca răspuns la utilizarea de către Ucraina a rachetelor occidentale cu rază lungă de acţiune. Medvedev a declarat că Moscova are deja motive formale pentru a utiliza arme nucleare de la incursiunea în Kursk, dar ar putea folosi în schimb unele dintre noile sale tehnologii de armament pentru a reduce Kievul la „un punct uriaş topit” atunci când răbdarea sa se va termina. "La naiba! Este imposibil, dar s-a întâmplat", a scris el, în engleză, pe Telegram.
- SUA, sfaturi și bani - Președintele SUA, Joe Biden, așteaptă să discute despre strategia de război a Ucrainei cu președintele Volodimir Zelenskiy în această lună, iar Washingtonul lucrează la un nou pachet de ajutor „substanțial”, cu diverse capacități, până la sfârșitul lunii, a declarat sâmbătă consilierul pentru securitate națională al Casei Albe Jake Sullivan. Zelenski anunțase anterior că dorește să le prezinte lui Biden și celor doi potențiali succesori ai săi un „plan de victorie” care ar putea împinge Rusia să pună capăt războiului din Ucraina pe cale diplomatică.