Ziua 869 Noapte agitată în Rusia. Medvedev proclamă dispariția Ucrainei și a NATO. Mii de ucraineni se înscriu în brigada de voluntari din Polonia

<span style="color:#990000;">Ziua 869</span> Noapte agitată în Rusia. Medvedev proclamă dispariția Ucrainei și a NATO. Mii de ucraineni se înscriu în brigada de voluntari din Polonia
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

În ziua 869 de război trupele ruse au lansat de la primele ore două rachete balistice Iskander-M și șase drone Shahed-131/136. Apărarea aeriană a distrus toate dronele în patru regiuni ale Ucrainei.

În ultimele 24 de ore s-au dat aproape 150 de lupte pe tot frontul. Trupele ruse au fost mai active în 12 sectoare, cu precădere în Pokrovsk. Brigada 3 de asalt a armatei ucrainene a anunțat azi că a reușit să oprească înaintarea trupelor inamice în direcția satului Borova din regiunea Harkov.

A fost o noapte agitată și în Rusia. Apărarea aeriană din regiunea Moscovei a doborât o dronă care se îndrepta către capitală. Alte patru drone au fost interceptate în trei regiuni ruse.

Pe plan diplomatic, Kievul și-ar dori o a doua sesiune de negocieri de pace cu Rusia înainte de alegerile prezidențiale din Statele Unite. Diplomația ucraineană este conștientă că Donald Trump s-ar putea întoarce la Casa Albă și ar opri ajutorul oferit Ucrainei.

Kievul primește o veste bună din Polonia, unde mii de cetăţeni ucraineni care trăiesc în această țară s-au înscris deja pentru a participa la viitoarea brigadă de voluntari. "Dacă fiecare ţară europeană ar face asta, Ucraina ar avea câteva brigăzi", a declarat şeful diplomaţiei poloneze Radoslaw Sikorski.

Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a denunţat promisiunea făcută la summitul NATO de la Washington privind o eventuală aderare a Ucrainei la Alianţa Nord-Atlantică şi a afirmat că Rusia ar trebui să acţioneze pentru "dispariţia" atât a Ucrainei, cât şi a NATO.

Autorităţile ucrainene au anunţat confiscarea unui vas cargou care naviga sub pavilionul Camerunului, pe care-l acuză de faptul că a transportat cereale provenind din Crimeea ocupată de Rusia.

ADVERTISING

Astăzi se împlinesc 30 de ani de când Aleksandr Lukașenko câștiga alegerile prezidențiale din Belarus. După trei decenii în care a păstrat puterea și a înăbușit opoziția, dictatorul de la Minsk este un aliat de încredere al lui Putin.

Viktor Orban continuă seria călătoriilor care au stârnit nemulțumiri în UE și NATO. De data aceasta, premierul ungar e așteptat la Mar-a-Lago, în Florida, unde se va întâlni cu Donald Trump.

Iar Polonia şi China şi-au inaugurat prima legătură feroviară, după modelul rutei comerciale eurasiatice "Drumul Mătăsii", un proiect care face parte din iniţiativă chineză Noilor Drumuri ale Mătăsii ("Centura şi Drumul"), lansată în urmă cu zece ani.

Situația pe front

  • Atac cu rachete și drone - Trupele ruse au lansat noaptea trecută două rachete balistice Iskander-M și șase drone Shahed-131/136. Rachetele au vizat regiunea Sumî. Apărarea aeriană a distrus toate dronele inamice în regiunile Nikolaiev, Hmelnîțkîi, Liov și Ivano-Frankivsk. "Avioane de luptă, unități de rachete antiaeriene ale Forțelor Aeriene și grupuri mobile de foc ale forțelor de apărare ucrainene au fost implicate în eforturile de respingere a atacului", au transmis Forțele Aeriene ale Ucrainei.
  • Rușii continuă atacurile - În ultimele 24 de ore s-au dat 146 de lupte pe tot frontul. Trupele ruse au fost mai active în 12 sectoare ale frontului, îndeosebi în Pokrovsk, unde forțele ucrainene au respins 42 de atacuri, a comunicat joi dimineață Statul Major al armatei ucrainene. Cel puțin cinci oameni au murit și 14, inclusiv un copil, au fost răniți miercuri în Ucraina în urma atacurilor Rusiei.
  • Înaintarea inamicului în Harkov a fost oprită - Brigada 3 de asalt a armatei ucrainene a anunțat că a oprit înaintarea trupelor ruse înspre satul Borova, regiunea Donețk. Soldații ucraineni au dejucat încercarea rușilor de a realiza o străpungere a liniei de apărare prin acest sat, a anunțat joi comandantul adjunct al Brigăzii 3 Separate de Asalt, Maxim Zhorin. Unitatea ucraineană a raportat pe 18 iunie că forțele ruse și-au intensificat atacurile în zonele de frontieră ale regiunii Lugansk cu scopul de a captura Borova în regiunea vecină Harkov. Potrivit ucrainenilor, rușii nu au reușit să captureze "nici măcar un metru de teren", iar înaintarea lor a fost oprită cu foc concentrat, îndeosebi folosind drone. Trupele ruse au suferit pierderi masive, dar și-au refăcut efectivele, a menționat comandantul ucrainean citat de Kyiv Independent.
ADVERTISING

Ce se întâmplă în Rusia

  • O dronă a luat-o spre Moscova - Apărarea aeriană din regiunea Moscovei a doborât o dronă care se îndrepta către capitala Rusiei, a anunțat primarul Serghei Sobianin. Alte două drone au fost interceptate deasupra regiunii Breansk, iar câte una în regiunile Tambov și Tula, potrivit Ministerului rus al Apărării.
  • Ard pădurile - Peste un milion de hectare de păduri au luat foc, iar suprafeţe mai vaste decât în anii precedenţi au ars deja, anunţă autorităţile. Incendii uriaşe devastează în fiecare vară porţiuni vaste de păduri în Rusia, în regiuni adesea îndepărtate şi puţin populate, dar ameninţând uneori zone locuite. "În prezent există peste 500 de focare de incendiu de pădure în ţară, pe o suprafaţă de peste un milion de hectare", a anunţat ministrul Situaţiilor de Urgenţă, Aleksandr Kurenkov, într-o reuniune cu Vladimir Putin, televizată în direct. "De la începutul anului, am înregistrat aproape 6.000 de focare de incendii naturale, pe o suprafaţă de peste 3,5 milioane de hectare", a continuat ministrul. Numărul focarelor de incendiu este în scădere faţă de anul trecut, însă "suprafaţa terenurilor arse a crescut, din contră, de 1,5 ori", a adăugat el. Potrivit ministrului Mediului, Aleksandr Kozlov, incendiile au început în acest an cu o lună mai devreme, "din cauza unei canicule anormale şi unor furtuni". Cele mai afectate teritorii sunt Siberia de Est şi Extremul Orient, mai ales Iakuția, o regiune puţin populată afectată cu regularitate de dezastre climatice.

Alte informații relevante

  • Kievul vrea mai repede negocieri de pace - Ucraina dorește organizarea unei a doua reuniuni pentru negocieri de pace cu Rusia înaintea alegerilor prezidențiale din Statele Unite, au declarat surse citate de Bloomberg. Kievul este conștient că Donald Trump s-ar putea întoarce la Casa Albă și ar opri ajutorul oferit Ucrainei. Însă unii oficiali americani se îndoiesc că un summit cu participarea Rusiei va avea loc, scrie publicația menționată.
  • Ucrainenii din Polonia se oferă voluntari - Mii de cetăţeni ucraineni care trăiesc în Polonia s-au înscris deja pentru a participa la viitoarea brigadă de voluntari, a anunţat miercuri seară, la Washington, şeful diplomaţiei poloneze Radoslaw Sikorski, transmit DPA şi EFE. "'Mulţi dintre ei vor să fie în serviciul militar şi să schimbe lucrurile alături de compatrioţii lor din prima linie a frontului, dar spun: 'Nu vrem să fim trimişi în luptă fără pregătirea şi echipamentul adecvate'", a afirmat Sikorski. Polonia, care găzduieşte aproape un milion de refugiaţi ucraineni, urmează să antreneze şi să echipeze voluntarii înaintea trimiterii lor în Ucraina, a adăugat ministrul polonez. Radoslaw Sikorski a explicat că voluntarilor li se va permite să revină în Polonia după desfăşurarea lor. "Dacă fiecare ţară europeană ar face asta, Ucraina ar avea câteva brigăzi", a menţionat el.
  • Al Treilea Război Mondial e iminent - Generalul Patrick Sanders, care până în iunie a deținut funcția de șef al Statului Major al armatei britanice, a declarat că Rusia, Iranul și China reprezintă cea mai mare amenințare la nivel global și a avertizat că un nou război mondial mondial este inevitabil dacă NATO nu se pregătește. Detalii AICI.
  • Medvedev revine cu amenințări - Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a denunţat joi promisiunea făcută la summitul NATO de la Washington privind o eventuală aderare a Ucrainei la Alianţa Nord-Atlantică şi a afirmat că Rusia ar trebui să acţioneze pentru "dispariţia" atât a Ucrainei, cât şi a NATO. Într-o postare pe reţelele sociale, Medvedev a postat în limba engleză din declaraţia finală a summitului NATO din această săptămână: "Vom continua să sprijinim (Ucraina) pe calea sa ireversibilă către integrarea euro-atlantică deplină, inclusiv aderarea la NATO". El a continuat apoi în limba rusă: "Concluzia este evidentă. Trebuie să facem totul pentru ca această 'cale ireversibilă' a Ucrainei către NATO să se încheie fie cu dispariţia Ucrainei, fie cu dispariţia NATO. Sau chiar mai bine - dispariţia ambelor".
  • Kievul confiscă o navă - Autorităţile ucrainene au anunţat joi confiscarea unui vas cargou care naviga sub pavilionul Camerunului, pe care-l acuză de faptul că a transportat cereale provenind din Crimeea ocupată de Rusia. Nava Usko MFU a intrat în portul Sevastopol după ce şi-a dezactivat sistemul AIS care permite să fie urmărită, anunţă Procuratura Generală a Ucrainei. Biroul procurorului general precizează că nava a plecat mai întâi de la Sevastopol, în noiembrie 2023, încărcată cu 3.000 de tone de produse agricole, în contul unei companii turce. "La sfârşitul lui mai 2024, nava a intrat în portul Sevastopol a doua oară (…), unde a descărcat mărfuri provenind din Turcia. Apoi a părăsit portul şi a anunţat ca destinaţie Istanbulul. Însă, după ce şi-a redeschis IS-ul, la 2 iulie, nava a intrat într-un port în (Republoca) Moldova", precizează biroul procurorului. Nava a fost imobilizată "pe când trecea prin apele portului (ucrainean) Reni", pe Dunăre, potrivit aceleiaşi surse. Căpitanul azer al navei este acuzat de încălcarea legislaţiei ucranene, care interzice intrarea sau ieşirea din teritoriile ucrainene ocupate de Rusia, inclusiv din Crimeea, Serviciul ucrainean de securitate (SBU) precizează că alţi 12 membri ai echipajului neucraineni se aflau la bord.
  • România vrea coridor de mobilitate militară - România, Bulgaria și Grecia vor să creeze un coridor de mobilitate militară, care să prevadă rute de aprovizionare eficiente în situații de urgență și criză. Ministrul Apărării Angel Tîlvăr a anunțat joi că a semnat, alături de miniștrii apărării din Bulgaria și Grecia, scrisoarea de intenție pentru crearea unui Coridor de Mobilitate Militară. Proiectul propune crearea unor rute principale de aprovizionare, prin reducerea birocrației în timp de pace și eficiență maximă în situații de urgență și criză, ținând cont de inițiativele NATO și naționale.
  • 30 de ani cu Lukașenko la putere - În urmă cu 30 de ani, pe 10 iulie 1994, Aleksandr Lukașenko câștiga alegerile prezidențiale din Belarus. Fost director al unei ferme de stat, devenit un tânăr președinte, dădea asigurări în anii '90 că "era guvernanților de 70 de ani se apropie de sfârșit" și că Belarus are nevoie de politică proaspătă, notează Nexta. După ce a câștigat alegerile, Lukașenko s-a agățat de putere și nu i-a mai dat drumul, înăbușind orice formă de opoziție. Aliat de încredere al lui Putin, dictatorul din Belarus va împlini 70 de ani la sfârșitul lunii august, contrazicându-și afirmațiile din 1994.
  • SUA trimit Tomahawk în Germania - Statele Unite vor desfășura în Germania arme convenționale cu rază lungă de acțiune, inclusiv SM-6, rachete de croazieră Tomahawk (cu o rază de 2.500 km), dar şi arme hipersonice în curs de dezvoltare. Detalii AICI.
  • Moscova va răspunde "fără nervi, fără emoții" - Rusia va dezvolta un răspuns militar la planul Statelor Unite de a desfăşura rachete cu rază lungă de acţiune în Germania, a declarat joi viceministrul de Externe, Serghei Riabkov, citat de presa oficială de la Moscova. "Fără nervi, fără emoţii, vom dezvolta, în primul rând, un răspuns militar la noua ameninţare", a afirmat Riabkov, răspunzând unei întrebări în marja Forumului parlamentar al BRICS ce are loc la Sankt Petersburg.
  • Bază americană în Polonia - O nouă bază americană de apărare aeriană, aflată în nordul Poloniei şi concepută pentru a detecta şi intercepta atacurile cu rachete balistice ca parte a unui scut antirachetă al NATO mai larg, este gata de misiune, a anunţat alianţa militară. Detalii AICI.
  • Ce s-a decis la summit-ul NATO - Aliaţii din NATO se angajează să susţină Ucraina pe calea sa către o integrare euro-atlantică deplină şi cer Chinei să înceteze orice sprijin pentru efortul de război al Rusiei împotriva Kievului, potrivit declaraţiei finale a summit-ului de la Washington. Principalele idei din textul declaraţiei summit-ului de la Washington AICI.
  • Trump se va întâlni cu Orban în Florida - Viktor Orban intenționează să zboare joi la Mar-a-Lago pentru a se întâlni cu Donald Trump, a declarat pentru The Guardian o sursă apropiată premierului maghiar, care încearcă să negocieze un acord de pace în Ucraina fără a consulta alte națiuni UE sau administrația Biden. Orban a încercat în liniște să negocieze o soluție la războiul din Ucraina, având în vedere o realegere a lui Trump. Orban, care s-a întâlnit și cu Volodimir Zelenski la Kiev la începutul acestei luni, a încercat să determine Ucraina și Rusia să se așeze la masa negocierilor directe, discuții pe care Zelenski le-a exclus în trecut.
  • China acuză NATO - Beijingul a cerut joi NATO să oprească "instigarea la confruntare", după criticile virulente ale Alianţei Nord-Atlantice prin care a acuzat Beijingul că acordă ajutor crucial Moscovei în invazia sa din Ucraina. Detalii AICI.
  • Polonia deschide prima legătură feroviară cu China - Polonia şi China şi-au inaugurat prima legătură feroviară, după modelul rutei comerciale eurasiatice "Drumul Mătăsii", un proiect care consolidează atât schimburile între Beijing şi Varşovia, cât şi între China şi Uniunea Europeană (UE) şi face parte din iniţiativă chineză Noilor Drumuri ale Mătăsii ("Centura şi Drumul"), lansată în urmă cu zece ani, relatează Euronews. Această legătură feroviară nou stabilită permite produselor care ajung din China la Varşovia să fie descărcate eficient şi distribuite atât pe plan local, cât şi pe alte pieţe europene. Pentru moment ”se transportă încărcături de aparate menajere şi echipamente mici”, declară directoarea Institutlui de Studii Asiatice de la Academia de Finaşe şi Afaceri din Vistula, Magdalena Rybicka. China e al doilea partener economic şi comercial al Poloniei, însă piaţa poloneză este, pentru moment, nesemnificativă pentru China. Polonia vrea, astfel, să echilibreze o situaţie comericală foarte defavorabilă, subliniază Magdalena Rybicka.
ADVERTISING

În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇