În ziua 809 de război, un atac cu dronă lansat în timpul nopţii din Ucraina a provocat un incendiu la o rafinărie de petrol deținută de Lukoil, din regiunea Volgograd, în sudul Rusiei. De asemenea, Ministerul rus al Apărării a anunțat că sistemele sale de apărare aeriană au distrus șase drone de atac și două rachete balistice pe care Ucraina le-a lansat în cursul nopții deasupra regiunii Belgorod. Potrivit autorităților locale, o femeie a fost ucisă, 29 de persoane au fost rănite și câteva sute de apartamente au fost avariate de atacurile Ucrainei din weekend.
De cealaltă parte, Rusia a continuat să atace susținut în zona Harkov, unde peste 300 de civili au fost evacuați din comunitățile de graniță. Deși a recunoscut că situația aici este una dificilă pentru ucraineni, șeful armatei, Oleksandr Sîrski, a spus că s-a reușit stoparea ofensivei ruse. „Unităţile forţelor de apărare duc bătălii defensive intense, încercările invadatorilor ruşi de a ne sparge apărarea au fost stopate”, a scris Sîrski pe aplicaţia Telegram.
Tot astăzi, Consiliul Federației, camera superioară a parlamentului rus, a informat că Vladimir Putin a decis să îl schimbe pe Serghei Șoigu, ministrul Apărării. În locul acestuia l-a propus pe Andrei Belousov, 65 de ani, care a fost prim-viceprim-ministru în guvernul precedent. Anterior a fost și consilier pe probleme economice al preşedintelui Vladimir Putin.
Pentru perioda următoare, Institutul pentru Studiul Războiului anticipează că Armata Rusă va crește ofensiva din Harkov, deși nu are efectivele necesare pentru a încercui sau cuceri orașul Harkov. Scopul acestei ofensive este de a-i constrânge pe ucraineni să aducă aici trupe și echipamente de pe alte fronturi, dar și să îi determine pe civili să părăsească în număr mare orașul.
În paralel, rușii își vor menține operațiunile de-a lungul liniei frontului Kupiansk-Svatove-Kremina, în apropiere de Chasiv Yar și la vest de Avdiivka.
Analiștii americani atrag atenția că, pe termen lung, rușii ar putea miza pe faptul că la un moment dat, ajutorul occidental pentru Ucraina se va opri, iar Kievul nu va mai avea atunci capacitatea de a-și recupera teritoriile pierdute.
Și președintele ceh, Petr Pavel, a atras atenția, într-un interviu, că Rusia va face rău Europei pe termen lung şi nu se va mulţumi să ia doar o parte din Ucraina. De aceea, „dacă vrem să menţinem securitatea şi prosperitatea în această parte a Europei, trebuie să stabilim graniţe clare pentru Rusia”.
Am mai aflat că la cererea Ucrainei, România, alături de Polonia şi Slovacia, a furnizat sâmbătă și duminică energie electrică de urgenţă, pe fondul pagubelor semnificative suferite de reţeaua electrică ucraineană în urma bombardamentelor ruseşti.
Iată cele mai importante evenimente și informații de duminică, 12 mai, ziua 809 de război în Ucraina:
- Atac la o rafinărie din sudul Rusiei - Un atac cu dronă lansat în timpul nopţii din Ucraina a provocat un incendiu de scurtă durată la o rafinărie de petrol din regiunea Volgograd, în sudul Rusiei. „Incendiul a fost stins. Nu s-au înregistrat victime", a declarat guvernatorul Andrei Bocearov pe canalul de Telegram al administraţiei locale, informează Reuters. Canalul rusesc de Telegram Baza, apropiat de serviciile de securitate, a postat fotografii cu flăcări care se ridicau pe cerul întunecat deasupra a ceea ce părea a fi o clădire industrială cu un coş de fum înalt. Nu a existat niciun comentariu imediat din partea producătorului de petrol Lukoil, care deţine rafinăria, sau din partea Kievului.
- Belgorod, sub tir ucrainean - O femeie a fost ucisă, 29 de persoane au fost rănite și câteva sute de apartamente au fost avariate de atacurile continue ale Ucrainei din weekend, informează Reuters. „Orașul Belgorod și regiunea Belgorod au fost supuse unor bombardamente masive din partea forțelor armate ucrainene”, a declarat guvernatorul Viaceslav Gladkov pe Telegram, sâmbătă târziu. Ar fi vorba de aproximativ 300 de apartamente din 85 de clădiri de apartamente, patru proprietăți comerciale, souă spitale și o școală avariate. Duminică, întreaga regiune este sub alertă.
- Atac cu drone și rachete respins de Rusia - Ministerul rus al Apărării a anunțat duminică că sistemele sale de apărare aeriană au distrus șase drone de atac și două rachete balistice pe care Ucraina le-a lansat în cursul nopții, vizând teritoriul rusesc, potrivit Reuters. Cele două rachete balistice convenționale Tochka din perioada sovietică au fost doborâte deasupra regiunii Belgorod, trei drone au fost doborâte deasupra regiunii Briansk, două deasupra orașului Lipetsk și una a fost interceptată deasupra regiunii Vologorod.
- ISW: Rusia va pune presiune la Harkov - Armata Rusă va crește ofensiva din Harkov în zilele următoare, deși nu are efectivele necesare pentru a încercui sau cuceri orașul Harkov, se arată în cel mai recent raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). Scopul acestei ofensive este de a-i constrânge pe ucraineni să aducă aici trupe și echipamente de pe alte fronturi, dar și să îi determine pe civili să părăsească în număr mare orașul. În paralel, rușii își vor menține operațiunile de-a lungul liniei frontului Kupiansk-Svatove-Kremina, în apropiere de Chasiv Yar și la vest de Avdiivka. Analiștii americani atrag atenția că, pe termen lung, rușii ar putea miza pe faptul că la un moment dat, ajutorul occidental pentru Ucraina se va opri, iar Kievul nu va mai avea atunci capacitatea de a-și recupera teritoriile pierdute. De aceea, este esențial ca Ucraina să facă acum tot ce este posibil pentru a opri înaintarea rușilor și chiar de a recupera din teritoriile deja ocupate. De asemenea, statele occidentale ar trebui să trimită ucrainenilor în avans armamentul și echipamentele necesare, pentru a-i zdruncina lui Putin convingerea că Ucraina va ajunge la momentul când nu-și va mai putea apăra sau recupera teritoriul.
- Evacuări din Harkov - Peste 300 de civili au fost evacuați din comunitățile de graniță din regiunea Harkov, a declarat, sâmbătă seara, ministrul de interne Ihor Klymenko, informează The Kyiv Independent. Mai multe unități ale Ministerului de Interne și-au accelerat eforturile de a proteja populația civilă din regiunea Harkov, pe fondul reînnoirii atacurilor rusești asupra regiunii. În total, cel puțin 1.775 de civili din regiunea Harkov au fost evacuați din casele lor.
- Ofensiva rusă, stopată - Şeful armatei ucrainene Oleksandr Sîrski a declarat că forţele ucrainene sunt într-o situaţie dificilă în regiunea Harkov, dar ele fac tot posibilul pentru a rezista în faţa ofensivei ruse, transmite duminică Reuters. „Unităţile forţelor de apărare duc bătălii defensive intense, încercările invadatorilor ruşi de a ne sparge apărarea au fost stopate'', a scris Sîrski pe aplicaţia Telegram.
- Granițe clare pentru Rusia - Rusia va face rău Europei şi nu se va mulţumi să ia doar o parte din Ucraina, a avertizat preşedintele ceh Petr Pavel într-un interviu acordat ziarului austriac Die Presse. El crede, de asemenea, că Europa se află la începutul unei confruntări mai lungi cu Rusia, dar aceasta nu trebuie să fie neapărat militară. Fostul militar consideră că există încă o posibilitate ca Moscova să fie adusă la masa discuţiilor, însă Ucraina nu va putea să-şi recâştige tot teritoriul în viitorul apropiat, relatează agenţia CTK. „Atunci când Rusia acţionează împotriva intereselor noastre, trebuie să îi ţinem piept. Pentru că, în caz contrar, modul nostru de viaţă şi valorile noastre vor fi ameninţate", a avertizat şeful statului ceh, precizând că confruntarea cu Rusia va deveni parte din viaţa de zi cu zi. Sprijinind Ucraina, a argumentat Petr Pavel în interviu, ne sprijinim şi propria securitate. "Dacă vrem să menţinem securitatea şi prosperitatea în această parte a Europei, trebuie să stabilim graniţe clare pentru Rusia. Dacă nu reuşim să facem acest lucru, acest lucru ar putea duce la complicaţii semnificative în viitor", a avertizat el.
- România livrează Ucrainei curent - La cererea Ucrainei, România, alături de Polonia şi Slovacia, furniza duminică energie electrică de urgenţă, iar acest lucru s-a întâmplat şi sâmbătă, relatează presa ucraineană. Sâmbătă, necesarul consumatorilor ucraineni a fost acoperit din producţia proprie, importuri comerciale şi asistenţă de urgenţă din partea reţelelor electrice din Polonia, România şi Slovacia, a transmis Ministerul Energiei de la Kiev, scrie Ukrainskaia Pravda. Volumul total al livrărilor de urgenţă a fost mai mic de 3% din consumul zilnic de energie electrică. Având în vedere pagubele semnificative suferite de reţeaua electrică ucraineană în urma bombardamentelor ruseşti, Ministerul Energiei din Ucraina îi îndeamnă pe consumatori și companii să își reducă pe cât posibil consumul de energie.
- Alegeri în Lituania - Lituanienii sunt aşteptaţi, duminică, la urne pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale, în care se aşteaptă ca preşedintele în exerciţiu Gitanas Nauseda să obţină un nou mandat, relatează Reuters. Gitanas Nauseda, în vârstă de 59 de ani, se bucură de sprijinul a 29% dintre alegători, iar principala sa rivală, premierul Ingrida Simonyte, 49 de ani, este creditată cu 14% din voturi. Ambii sunt susţinători fervenţi ai Kievului şi doresc să aloce cel puţin 3% din produsul intern brut al Lituaniei pentru cheltuieli militare, în special pentru modernizarea armatei. Teama de a avea aceeaşi soartă ca Ucraina în cazul în care Rusia va câştiga războiul este răspândită în statele baltice, foste republici sovietice care sunt acum membre ale NATO. Puţin peste jumătate dintre lituanieni cred că un atac din partea Rusiei este posibil sau chiar probabil.
- Olena Zelenska, vizită în Serbia - Prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, a sosit duminică într-o vizită în capitala Serbiei, Belgrad, împreună cu ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba, aceasta fiind prima dată când o delegaţie ucraineană la nivel înalt vizitează Serbia de când Rusia a lansat campania militară împotriva Ucrainei. Alături de prima doamnă a Serbiei, Tamara Vucic, şi de ministrul Kuleba, Olena Zelenska a făcut un tur al Belgradului şi a vizitat fortăreaţa medievală Kalemegdan, relatează agenţia Tanjug, citată de Reuters.
- Putin îl schimbă pe Șoigu - Vladimir Putin a decis să îl schimbe pe Serghei Șoigu din funcția de ministru al Apărării. El l-a propus în locul lui Șoigu pe Andrei Belousov, 65 de ani, fost prim-viceprim-ministru. Șoigu este numit secretar al Consiliului de Securitate rus, funcţie în care îl înlocuieşte pe influentul Nikolai Patruşev, fost director al FSB, considerat unul dintre „şoimii” regimului Putin. În schimb, Serghei Lavrov, un alt aliat de cursă lungă al liderului de la Kremlin, rămâne în fruntea diplomaţiei ruse, pe care o conduce de două decenii. Numirile apar într-un comunicat al Consiliului Federației, camera superioară a parlamentului rus, informează TASS. Detalii AICI.