Ziua 766 a războiului din Ucraina a început cu atacuri aeriene ale Rusiei, 9 din cele 12 drone de tip Shahed pe care Rusia le-a lansat în cursul nopţii fiind doborâte. Totodată, preşedintele Volodimir Zelenski a avertizat că forţele ucrainene vor trebui să se retragă „cu paşi mici” dacă Kievul nu primeşte ajutorul militar al SUA, blocat de disputele din Congres.
Atacurile rușilor continuă și în Sumî – nouă zone de frontieră şi localităţi din Sumî, au fost vizate de bombardamente, care au provocat cel puţin 92 de explozii.
Bilanțul războiului arată că până acum 1.795 de instituţii culturale au suferit pagube din partea forţelor ruseşti în părţi ale ţării care au fost eliberate de forţele ucrainene. De asemenea, au fost confirmate numele a 49.281 de soldaţi ruşi care au fost ucişi de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina.
ADVERTISING
Situația de pe front
- Drone doborâte: Forţele ruse au atacat în timpul nopţii infrastructuri în regiunea Poltava din centrul Ucrainei, a anunţat administraţia militară ucraineană. 9 din cele 12 drone lansate de ruşi au fost interceptate. În afară de drone, forţele ruse au lansat de asemenea rachete S-300 şi S-400. Ambele tipuri de rachetă au fost proiectate ca rachete antitanc, dar au fost convertite pentru a lovi ţinte de suprafaţă. Deocamdată, nu au fost anunţate victime omeneşti.
- Pagube la instituții culturale: Un număr total de 1.795 de instituţii culturale au suferit pagube din partea forţelor ruseşti în părţi ale ţării care au fost eliberate de forţele ucrainene, a anunţat pe 29 martie ministrul interimar al culturii din această ţară, Rostislav Karandieiev.
- Numele soldaților ruși uciși: Prin intermediul unei cercetări din surse deschise, Mediazona, un organ de presă independent din Rusia, împreună cu BBC Rusia, a confirmat numele a 49.281 de soldaţi ruşi care au fost ucişi de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în februarie 2022.
- Atacuri asupra regiunii Sumî: Forţele ruse au atacat nouă zone de frontieră şi localităţi din Sumî, vineri, trăgând de 25 de ori şi provocând cel puţin 92 de explozii, a anunţat Administraţia militară a regiunii.
- Fără ajutorul SUA, forţele ucrainene vor fi nevoite să se retragă: Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu publicat vineri de Washington Post, că forţele ucrainene vor trebui să se retragă "cu paşi mici" dacă Kievul nu primeşte ajutorul militar al SUA, blocat de disputele din Congres. "Dacă nu există sprijinul SUA, înseamnă că nu avem apărare aeriană, nici rachete Patriot, nici bruiaj pentru războiul electronic, nici cartuşe de artilerie de 155 de milimetri. Înseamnă că ne vom întoarce, ne vom retrage, pas cu pas, cu paşi mici. O să scurtăm linia frontului. Dacă se rupe, ruşii ar putea ajunge în oraşele mari", a spus liderul de la Kiev.
- Zelenski face noi demiteri - Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a demis încă o serie de responsabili din administraţia sa, potrivit unui decret publicat sâmbătă, în timp ce Ucraina se confruntă cu o situaţie militară dificilă pe front în faţa ofensivei militare ruse. Una dintre noile persoane eliberate din funcţie este consilierul prezidenţial Sergii Shefir, care ocupă acest post din anul 2019. Un purtător de cuvânt a justificat noile demiteri ca o măsură de "optimizare a personalului" administraţiei prezidenţiale.
- Patru regiuni fără curent - Autorităţile ucrainene au introdus sâmbătă noi întreruperi de urgenţă în cel puţin patru regiuni ale ţării, la o zi după ce un val de bombardamente masive ruseşti a avariat infrastructura energetică a ţării. Furnizorul de energie ucrainean DTEK a indicat în comunicate separate că aceste întreruperi, efectuate la ordinul distribuitorului ucrainean Ukrenergo, au vizat regiunile Dnipropetrovsk (centru-sud) şi Doneţk (est). DTEK nu a precizat numărul de utilizatori afectaţi de aceste restricţii. În regiunile Sumî (nord-est) şi Poltava (centru), au fost decise, de asemenea, astfel de măsuri de urgenţă, au indicat sâmbătă autorităţile regionale, fără a oferi amploarea exactă.
ADVERTISING
Ce se întâmplă în Rusia
- Al nouălea inculpat în atentatul de la Moscova a pledat parţial vinovat: Al nouălea inculpat în organizarea atentatului de la Moscova, revendicat de Statul Islamic, a pledat parţial vinovat, a afirmat avocata acestruia, conform TASS. Autorităţile ruse nu au precizat rolul pe care acesta l-ar fi jucat în atac. El a fost plasat în detenţie provizorie până la 22 mai. Ca şi ceilalţi presupuşi autori ai atacului, Bărbatul, Nazrimad Lutfuloi este originar din Tadjikistan, o fostă republică sovietică din Asia Centrală. Atentatul de vinerea trecută de la sala de concert Crocus City Hall este cel mai sângeros din Rusia în ultimii 20 de ani şi cel mai grav revendicat de SI în Europa. Potrivit ultimelor date, 144 de persoane au fost ucise şi 382 de persoane au fost rănite. Statul Islamic a confirmat vineri arestrea a patru dintre membrii săi, pe care-i desemnează ca autori ai atentatului. În pofida acestei revendicări jihadiste clare, autorităţile ruse insistă să facă o legătură cu Ucraina, pe care au invadat-o în urmă cu peste doi ani.
- Situația exporturilor de motorină: Nu este nevoie ca Rusia să interzică exporturile de motorină pentru a combate creşterea preţurilor şi posibilele penurii de combustibil, după ce atacurile ucrainene cu drone au redus capacitatea de rafinare, a declarat vineri viceprim-ministrul Alexander Novak.
- Copii evacuați: Aproximativ 5.000 de copii au fost evacuaţi din regiunea rusă Belgorod, situată la frontiera cu Ucraina, în urma mai multor săptămâni de bombardamente ucrainene, anunţă guvernatorul regiunii, după ce autorităţile regionale au anunţat săptămâna trecută că 9.000 de copii urmau să fie transferaţi în alte regiuni, după o serie de bombardamente şi atacuri cu drone soldate cu 12 morţi civili.
ADVERTISING
Alte informații relevante
- Lituania protestează față de declarațiile belicoase ale lui Lukaşenko: Ministerul de Externe lituanian a emis vineri o notă diplomatică în care îşi exprimă "protestul puternic" faţă de declaraţiile preşedintelui Lukaşenko făcute la începutul acestei săptămâni, cu ocazia participării la un exerciţiu militar. Totodată, Belarusului i s-a solicitat să facă o declaraţie oficială cât mai curând posibil. Amintim că, marţi, un clip despre o vizită a preşedintelui Lukaşenko la un exerciţiu militar a fost publicat pe un canal proguvernamental Telegram din Belarus. În acesta, un reprezentant militar îi explică preşedintelui Lukaşenko obiectivele exerciţiului şi se vorbeşte despre modul în care armata belarusă este pregătită să atace părţi din Polonia sau Lituania, dacă este necesar.