Ziua 757 Atac masiv la Kiev, în timpul unei delegații NATO venite în premieră. Urmașul lui Tolstoi amenință nuclear Franța (Foto & Video)

Ziua 757 de război a început cu un atac puternic cu rachete lansate de Rusia asupra Kievului, primul după o pauză de 44 de zile. Toate cele 31 de rachete au fost doborâte, însă fragmentele căzute au provocat răniți și mai multe pagube.

Atacul a avut loc în timp ce o delegaţie NATO a venit la Kiev, pentru prima dată de la începutul războiului.

Un atac nocturn al artileriei ruse a avut loc în cursul nopții şi în districtul Nikopol, din regiunea Dnipropetrovsk. O biserică, patru case și o linie de alimentare cu energie electrică au fost avariate, însă nu s-au înregistrat victime.

Un atac ucrainean cu rachete a avut loc, joi dimineață, în orașul Belgorod și în zonele limitrofe. Peste 30 de apartamente din 6 blocuri, o arenă de sport, o unitate educațională și 10 mașini au fost avariate.

Pe mare, Rusia vopsește siluete ale unor nave pentru a-i păcăli pe ucraineni să nu mai atace vasele reale, arată date obținute de Ministerul britanic al Apărării. Această strategie are, însă, șanse mici de reușită, notează instituția.

La Moscova, Comisia Electorală Centrală (CEC) din Rusia a confirmat, joi, victoria lui Vladimir Putin cu 87,28% din sufragii în alegerile prezidenţiale. În total, au participat 87.576.075 de alegători, un rezultat fără precedent în istoria modernă a Rusiei.

Vicepreşedintele Dumei de Stat, Piotr Tolstoi, descendent al scriitorului rus Lev Tolstoi, a ameninţat, într-un interviu difuzat de o televiziune franceză, că ruşii îi vor ucide pe toţi militarii francezi, în cazul în care vor fi trimişi în Ucraina. El a mai spus, într-o franceză impecabilă, că Rusia evaluează ipoteza unui atac nuclear la Paris.

În acest context, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) arată că Rusia se pregătește pentru un conflict pe scară largă cu NATO în care va folosi arme convenționale, citând indicatori financiari, economici și militari.

Iar Canada a oferit Kievului un ajutor de 1,5 miliarde de dolari, bani care vor fi folosiți pentru acoperirea deficitului bugetar.

Atac masiv la Kiev

• Primul atac după 44 de zile - Rusia a lansat un atac masiv cu rachete asupra Kievului, la primele ore ale dimineţii. Primul atac de amploare din ultimele săptămâni a vizat capitala ucraineană atât cu rachete balistice, cât şi cu rachete de croazieră, a declarat Serhii Popko, şeful administraţiei militare a regiunii Kiev. "După o pauză de 44 de zile, inamicul a lansat un nou atac cu rachete asupra Kievului. Toate serviciile de urgenţă acţionează la faţa locului. Înlăturarea consecinţelor atacului cu rachete este în curs de desfăşurare", a adăugat responsabilul ucrainean.

• Bilanțul atacului - 13 persoane au fost rănite, în timp ce două persoane au avut nevoie de asistenţă specializată fiind transportate la spital, între care o fetiţă de 11 ani, a anunțat Serhii Popko. Mai multe clădiri de locuințe, o grădiniță, o biserică și facilităţi industriale au fost avariate de fragmente de rachete. Locuitorii unei clădiri cu mai multe etaje din cartierul central Şevcenkovski au fost evacuaţi, după ce unul dintre apartamente a luat foc. Atacul a spart, de asemenea, geamurile mai multor case din apropiere şi a incendiat câteva maşini.

• O delegaţie NATO era în premieră la Kiev - Atacul a avut loc în timp ce o delegaţie NATO a venit la Kiev, pentru prima dată de la începutul războiului. Şeful Comitetului militar al NATO, amiralul Rob Bauer, a salutat rezistenţa şi capacitatea Ucrainei de a se adapta rapid în timp ce multe aspecte se schimbă în războiul modern. Însă amiralul a spus că ţările NATO vor trebui să-şi intensifice producţia de obuze şi rachete, aşa cum face Rusia. El a dat asigurări că există resurse financiare pentru asta.
• Rachete doborâte - Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât toate cele 31 de rachete ruseşti care au vizat capitala, a declarat comandantul forţelor aeriene. Este vorba de rachete de croazieră de tip Kh-101/Kh-555/Kh-55 şi de două rachete balistice - Iskander M şi Kh-47M2 Kinjal, care au fost lansate de 11 bombardiere strategice Tu-95MS din Volgodonsk şi de la baza aeriană Engels de pe teritoriul Federaţiei Ruse. Popko a specificat că, în urma unor manevre complicate, rachetele au vizat Kievul din diferite direcţii. În jur de zece explozii au auzit jurnaliştii AFP aflaţi la Kiev începând cu ora locală 05:00 (03:00 GMT), precum şi tiruri ale apărării antiaeriene. Explozii puternice s-au auzit în cartierele Şevcenkovski, Sviatoşinski şi Podolsk. Alerta de raid aerian a durat aproape trei ore.
• Bilanțul din regiunea Kiev - Două persoane au fost rănite după ce fragmente ale rachetelor doborâte de apărarea aeriană au căzut în mai multe districte din regiunea Kiev. Au fost avariate locuințe, clădiri ale unor ferme și mașini, iar un incendiu a fost rapid stins de pompieri.

• Cât a costat atacul Rusiei - Racheta balistică Iskander-M și cea Kinjal Kh-47M2, plus cele 29 de rachete de croazieră Kh-101/Kh-555 pe care Rusia le-a lansat joi asupra Kievului, au costat aproape 390 de milioane de dolari, a calculat Ukrainska Pravda. O singură rachetă balistică Iskander-M poate costa 3 milioane de dolari, iar o rachetă Kh-101 costă 13 milioane de dolari, potrivit Forbes.

Situația pe front

• Atac nocturn în Dnipropetrovsk - Rușii au tras în timpul nopții zeci de focuri de artilerie asupra districtului Nikopol, din regiunea Dnipropetrovsk, avariind o biserică, patru case și o linie de alimentare cu energie electrică, a anunțat guvernatorul regional Serhii Lîșak. Nu s-au înregistrat victime.
• Rușii tot atacă - În ultimele 24 de ore, trupele ruse au continuat să atace pe întreaga linie a frontului, cu precădere în sectoarele Novopavlivka și Lîman, lansând patru rachete și 69 de lovituri aeriene. De asemenea, au tras de 123 de ori asupra pozițiilor armatei ucrainene și zonelor populate cu sisteme de lansare multiplă a rachetelor. În total, s-au dat 70 de lupte pe tot frontul în intervalul de timp menționat, a anunțat Statul Major ucrainean. 150 de localități din regiunile Cernihov, Sumî, Harkov, Lugansk, Donețk, Zaporijia, Dnipropetrovsk, Herson și Nikolaiev s-au aflat sub tirurile artileriei ruse.

Ce se întâmplă în Rusia

• Atac în Belgorod - Un atac ucrainean cu rachetă a avut loc, joi dimineață, în orașul Belgorod și în zonele limitrofe, iar cinci persoane au fost rănite, au anunțat autoritățile ruse. Ministerul rus al Apărării a transmis că la ora locală 8:00 armata a doborât 10 proiectile trase cu un lansator RM-70 Vampire de producție cehă. Guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Glaskov, a anunțat că două femei și trei bărbați răniți au fost spitalizați. Peste 30 de apartamente din 6 blocuri, o arenă de sport, o unitate educațională și 10 mașini au fost avariate, iar 5.000 de locuitori au rămas temporar fără energie electrică, după distrugerea unor linii de tensiune.

• Voluntarii români atacă în Belgorod - Getica, un grup de combatanți din țara noastră și din Republica Moldova, desfășoară operațiuni în regiunea Belgorod, alături de partizanii ruși. Confruntările sunt violente, dar cei peste 2.500 de luptători voluntari aflați sub comandă ucraineană au reușit să producă panică și să distrugă obiective militare pe teritoriul Rusiei. Detalii AICI.
• Victoria lui Putin e oficială - Şefa Comisiei Electorale Centrale (CEC) din Rusia, Ella Pamfilova, a confirmat joi victoria lui Vladimir Putin cu 87,28% din sufragii. "76.277.708 de alegători au votat pentru candidatura lui Vladimir Putin, ceea ce reprezintă 87,28% din voturi", a declarat Pamfilova. Ea a comparat aceste rezultate cu cele din 2018, înainte de campania militară rusă în Ucraina, remarcând că numărul celor care au votat pentru Putin a crescut cu aproape 20 de milioane. "Mulţi dintre cei care îl susţineau (pe Putin în 2018) nu au participat, pur şi simplu, la acele alegeri, pentru că totul era liniştit şi trăiau confortabil. Acum au înţeles că aceasta nu este suficient", a spus ea. "Am stabilit că prezenţa finală la vot la alegerile prezidenţiale din Rusia a fost de 77,49% din alegătorii înscrişi pe listele electorale. În total, la alegeri au participat 87.576.075 de alegători. Istoria modernă a Rusiei nu a înregistrat niciodată un astfel de indicator", a mai spus Pamfilova. Detalii AICI.
• Rusia se pregătește de război cu NATO - Anumiți indicatori financiari, economici și militari arată că Rusia se pregătește pentru un conflict pe scară largă cu NATO în care va folosi arme convenționale, arată Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Un atac al Rusiei ar putea avea loc într-o perioadă de timp mai scurtă decât au estimat unii analiști militari occidentali, dar nu în viitorul apropiat, subliniază organizația. ISW notează că Putin pare să încerce să creeze condițiile pentru stabilizarea pe termen lung a poziției financiare a Rusiei, în condițiile unui nivel ridicat de cheltuieli publice. În plus, Rusia nu pare să se confrunte cu o criză financiară, iar creșterea cheltuielilor militare a fost cea mai mare schimbare a politicii de buget a Moscovei.
• Armata rusă se extinde - Forțele armate ruse vor crea două noi armate combinate, 14 divizii și 16 brigăzi până la sfârșitul anului, a anunțat ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, în timpul unei întâlniri cu alți șefi ai Apărării. "Vom continua să întărim armata rusă proporțional cu amenințările crescânde la adresa securității țării noastre", a spus acesta. Șoigu a anunțat totodată că au fost deja formate un nou corp de armată, o divizie de infanterie motorizată, flotila fluviului Nipru și o brigadă de ambarcațiuni fluviale.
• Condamnată pentru că s-a opus războiului - O femeie a fost condamnată la opt zile de închisoare de către un tribunal rus, după ce a luat un buletin de vot şi a scris 'Nu războiului' pe verso, cu un marker roşu și a introdus buletinul în urnă, a anunţat miercuri într-un comunicat tribunalul districtului Dzerjinsk din Sankt Petersburg. Instanța a stabilit că în acest fel inculpata "a degradat proprietatea statului şi discreditat forţele armate ruse” şi a condamnat-o la plata unei amenzi în valoare de 40.000 de ruble (aproximativ 400 de euro) şi opt zile de detenţie administrativă. Potrivit ONG-ului OVD-Info, specializat în urmărirea represiunii, 119 persoane au fost arestate în urma unor acţiuni de protest la alegerile prezidenţiale din weekend.

Alte informații relevante

• Vicele Dumei amenință Parisul - Vicepreşedintele Dumei de Stat, Piotr Tolstoi, descendent al scriitorului rus Lev Tolstoi, a ameninţat că ruşii îi vor ucide pe toţi militarii francezi, în cazul în care vor fi trimişi în Ucraina, o ideea evocată de Emmanuel Macron. "Îi vom omorî pe toţi militarii francezi care vor veni pe teritoriul ucrainean. Nu ne pasă de opinia sa. Nu ne pasă de Macron, de ceea ce spune, de limitele sale", i-a transmis Tolstoi lui Macron, într-un interviu acordat postului francez BFMTV. "Voi, francezii, care vreţi să veniţi cu militari la Odesa, sunteţi pe cale să provocaţi al Treilea Război Mondial. Dacă vor fi ucişi 300 sau 400 de militari francezi, preşedintele vostru se va afla în capcană. El fie ar trebui să accelereze povestea, fie să crească prezenţa trupelor, fie să retragă trupele. În prezent, există 13.000 de mercenari (în Ucraina), între care 367 de francezi, iar 147 au fost deja ucişi. Şi vom omorî pe toată lumea, nu vă faceţi griji", a continuat el. "Ideea de a trimite militari francezi în Ucraina se va termina cu sicrie acoperite de steaguri tricolore la Orly. Şi nu Macron se va duce să le ia. Francezii trebuie să înţeleagă consecinţele. Asta e tot", a subliniat el. Acesta a mai spus că Rusia se gândeşte la ipoteza unui atac nuclear la Paris. "Calculăm", a ameninţat el, apreciind că un proiectil tras din Rusia ar putea atinge capitala franceză în "un pic mai bine de două minute".

• Rușii pictează submarine false - Rusia vopsește siluete ale unor nave pentru a-i păcăli pe ucraineni să nu mai atace vasele reale, arată date obținute de Ministerul britanic al Apărării. "Siluete ale vaselor au fost vopsite pe marginile cheiurilor, probabil pentru a-i înșela pe operatorii de drone", a transmis ministerul. Instituția a publicat și o imagine care arată silueta unui submarin pe un chei, alături de un submarin real, observată în portul Novorossiisk de la Marea Neagră. De asemenea, rușii au vopsit cu negru părțile din față și din spatele navelor sale (prora și pupa) pentru ca acestea să pară mai mici, când sunt văzute de sus, și să fie astfel niște ținte mai puțin atractive pentru ucraineni. Armata rusă încearcă să-și protejeze la fel și aviația, folosind machete sau acoperind aripile aeronavelor cu anvelope. Ministerul britanic menționează, însă, că sunt șanse mici ca această strategie să aibă efect.

• Bani din Canada - Guvernul ucrainean a primit un ajutor de 1,5 miliarde de dolari din partea Canadei. Banii vor fi folosiți pentru acoperirea deficitului bugetar, inclusiv asistență socială, a transmis joi, pe X, premierul ucrainean Denîs Șhmîhal. Canada a promis anterior aproape 30 de milioane de dolari pentru inițiativa Cehiei de a oferi Ucrainei obuze de artilerie.
• Un nou summit european pentru Ucraina - La summit-ul de la Bruxelles, care are loc joi şi vineri, liderii europeni încearcă să înarmeze mai bine Ucraina, în faţa a ceea ce ei consideră a fi o ameninţare rusă din ce în ce mai îngrijorătoare. Ajutorul occidental se epuizează şi mai mulţi lideri europeni sunt îngrijoraţi că Ucraina ar putea fi învinsă de o Rusie care nu se va opri aici. Europenii caută o cale de ieşire şi îşi intensifică anunţurile în încercarea de a consolida arsenalul ucrainean, precum şi propria industrie de apărare, în condiţiile în care un ajutor american de peste 60 de miliarde de dolari este încă blocat în Congres. La summit-ul european sunt mai multe idei pe masă. Cei 27 vor discuta un plan de utilizare a profiturilor excepţionale generate de activele ruseşti îngheţate în Europa, evaluate la peste 200 de miliarde de euro în UE. Sunt luate în considerare şi alte forme "inovatoare" de finanţare. 14 ţări europene, printre care Franţa şi Germania, doresc ca Banca Europeană de Investiţii (BEI) să poată finanţa industria de apărare a UE.
• Emisarul lui Biden, la Kiev - Aflat în prima sa vizită la Kiev de când l-a însoţit pe preşedintele american Joe Biden în capitala ucraineană, în urmă cu 13 luni, consilierul pentru securitate naţională al SUA, Jake Sullivan, şi-a reiterat miercuri convingerea că, în cele din urmă, Camera Reprezentanţilor a SUA va aproba un ajutor militar suplimentar pentru Ucraina, în ciuda faptului că acesta este blocat în Congres de luni de zile. El nu a fost în măsură să precizeze un termen când se aşteaptă ca pachetul de 60 de miliarde de dolari destinat Ucrainei să fie aprobat. Principalul om de legătură al lui Biden cu Ucraina a cerut gazdelor sale să nu renunţe la SUA. "Ar trebui să credeţi în Statele Unite… Am oferit un sprijin enorm şi vom continua să facem acest lucru în fiecare zi şi în toate modurile pe care le ştim", a asigurat Sullivan. Preşedintele Biden, a adăugat el, a luptat în fiecare zi pentru pachetul de ajutor.
• Budapesta nu ajută Kievul - Ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a confirmat că Budapesta nu se vor alătura inițiativei Cehiei care vizează strângerea de fonduri pentru Ucraina. "Ungaria nu a livrat și nu va livra nicio armă Ucrainei, nu participăm la nicio acțiune comună care se termină în livrări comune de arme", a spus Szijjarto.
• Scad acțiunile Raiffeisen - Acţiunile Raiffeisen au scăzut cu peste 15,5%, în urma unei investigaţii a SUA privind achiziţia unei participaţii de 1,5 miliarde de euro la o companie a magnatului rus Oleg Deripaska. Washingtonul cercetează achiziţionarea de către bancă a unui grup de construcţii despre care se spune că e controlat de oligarhul sancţionat Oleg Deripaska, citând mai multe persoane care cunosc planurile. Intervenţia autorităţilor americane pune mai multă presiune asupra băncii austriece, care se ocupă de plăţi internaţionale de miliarde de euro pentru ruşi.