În ziua 659 de război, Ministerul Apărării a anunțat că o dronă folosită pentru atacarea Ucrainei a căzut în România, formând un crater de 1,5 m adâncime.
Localnicii din Galați și Tulcea au primit, în noaptea de miercuri spre joi, mesaje Ro-Alert, după ce sistemul de supraveghere radar al Armatei României a indicat o posibilă pătrundere neautorizată în spațiul aerian național. Ulterior, autoritățile au găsit un crater provocat de o dronă.
NATO a declarat că nu are ''nicio informaţie care să indice vreun atac intenţionat al Rusiei împotriva aliaţilor''.
Pe front, armata ucraineană a anunțat că Rusia a lansat 42 de drone asupra regiunilor sudice. 41 dintre ele au fost doborâte. Resturile căzute au avariat mai multe clădiri din orașul Odesa, iar inclusiv trei copii au fost răniți. În Herson, o femeie a fost ucisă, iar o unitate medicală, o casă și un garaj au fost distruse în timpul unui atac cu rachete.
În plus, Rusia ar fi lansat trei rachete hipersonice în direcţia Kievului şi a vestului Ucrainei, dintre care cel puţin una a fost doborâtă, au anunţat forţele aeriene ucrainene.
Și rușii acuză că au fost atacați cu drone. Ministerul rus al Apărării a anunțat că mai multe drone ucrainene care zburau deasupra regiunilor Moscova și Kaluga au fost interceptate noaptea trecută.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, susține că armata ucraineană pierde "rapid" teren pe linia frontului şi că erodarea sprijinului occidental pune Kievul într-o "situaţie dificilă". Statele Unite, un aliat major al Ucrainei, "se întreabă unde se duc banii lor", deoarece "nu există nicio victorie pe câmpul de luptă", a declarat el.
Iar preşedintele rus Vladimir Putin a răspuns azi, pentru prima dată de la începutul războiului, unei sesiuni maraton de întrebări cu presa şi cetăţeni, la o săptămână după ce şi-a anunţat intenţia de a rămâne la Kremlin cel puţin până în 2030.
El a spus că Rusia merge înainte cu o economie stabilă în ciuda sancțiunilor, a dat vina pe guvern pentru creșterile de prețuri și pe SUA pentru război, despre care a spus că nu se va încheia până nu își atinge obiectivele.
Conferința-maraton a avut loc în timp ce la Bruxelles are loc un summit european crucial privind Ucraina, iar Putin nu s-a sfiit să critice și UE, în timp ce i-a lăudat pe liderii pro-ruși din Ungaria și Slovacia, Viktor Orban și Robert Fico.
De la Bruxelles, însă, Ucraina a primit o veste excelentă. Liderii statelor membre UE au aprobat, joi seara, începerea negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova.
În schimb, Finlanda a anunţat că îşi va închide din nou întreaga sa frontieră cu Rusia, la câteva ore după ce a redeschis două puncte de trecere, acuzând Moscova de orchestrarea unei crize a migranţilor.
Iar preşedintele Zelenski a fost azi în vizită-surpriză în Germania, într-un moment în care Kievul îşi presează aliaţii occidentali să-şi continue ajutorul pentru Ucraina.
Situația pe front
- O dronă a căzut în România - Localnicii din Galați și Tulcea au primit, în noaptea de miercuri spre joi, mesaje Ro-Alert, după ce sistemul de supraveghere radar al Armatei României a indicat o posibilă pătrundere neautorizată în spațiul aerian național. Ulterior, autoritățile au găsit un crater provocat de o dronă. „În baza informațiilor din teren privind un posibil impact pe teritoriul României, echipe mixte MApN/MAI s-au deplasat în cursul nopții în zonă și au raportat, în această dimineață, că a fost identificat un crater de 1,5 m adâncime rezultat ca urmare a prăbușirii necontrolate a unei drone utilizate în atacul asupra infrastructurii portuare ucrainene, într-un perimetru nelocuit aflat la circa 4 km amonte de localitatea Grindu”, informează Ministerul Apărării. Detalii AICI.
- Poziţia NATO la drona din România - NATO a declarat joi că nu are ''nicio informaţie care să indice vreun atac intenţionat al Rusiei împotriva Aliaţilor''. Purtătorul de cuvânt al Alianţei, Dylan White, a declarat că serviciile de informaţii române raportaseră că Rusia folosea drona pentru un atac asupra infrastructurii portuare ucrainene. "Condamnăm cu fermitate atacurile ruseşti împotriva infrastructurii civile în Ucraina şi de-a lungul Dunării. Continuăm să monitorizăm situaţia şi rămânem în strânsă legătură cu autorităţile române", a precizat el.
- Atac cu zeci de drone - Rusia a lansat 42 de drone asupra regiunilor sudice ale Ucrainei în cursul nopții de miercuri spre joi. Apărarea aeriană a distrus 41 de drone. „Apărătorii cerului au reușit să doboare 41 din cele 42 de drone de atac Shahed-136/131. Marea majoritate au fost doborâte în regiunea Odesa", au explicat reprezentanții Forțelor aeriene ucrainene pe Telegram. Armata ucraineană a mai transmis că resturile dronelor doborâte au avariat mai multe clădiri din orașul Odesa, iar 11 civili, inclusiv trei copii, au fost răniți.
- Femeie ucisă de o rachetă - Serviciile de urgență au anunțat că, în timpul unui atac cu rachete din timpul nopții în regiunea Herson, o femeie a fost ucisă, iar o unitate medicală, o casă și un garaj au fost distruse. Armata a precizat că rușii au atacat infrastructura portuară din regiunea Dunării și că resturile dronelor au avariat depozitele de la două instalații de depozitare a cerealelor.
- Rachete hipersonice spre Kiev - Rusia a lansat joi trei rachete hipersonice în direcţia Kievului şi a vestului Ucrainei, dintre care cel puţin una a fost doborâtă, au anunţat forţele aeriene ucrainene. Aceste rachete balistice Kinjal au fost lansate în direcţia Kievului şi a oraşului Starokosteantîniv (regiunea Hmelnîţkîi, vest), unde există un aerodrom militar.
- Șapte localități din Sumî bombardate - Forțele ruse au bombardat șapte localități din regiunea Sumî, a informat administrația militară locală. Au fost provocate cel puțin 68 de explozii.
- Forţele ucrainene "îşi pierd rapid poziţiile" - Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, susţine că armata ucraineană pierde "rapid" teren pe linia frontului şi că erodarea sprijinului occidental pune Kievul într-o "situaţie dificilă". Statele Unite, un aliat major al Ucrainei, "se întreabă unde se duc banii lor", deoarece "nu există nicio victorie pe câmpul de luptă", a declarat el, pentru Izvestia. "În plus, forţele armate ucrainene îşi pierd rapid poziţiile", a adăugat Peskov.
Putin participă la o conferinţă-maraton
- Putin răspunde la întrebări - Preşedintele rus Vladimir Putin răspunde joi în Rusia - în timp ce la Bruxelles are loc un summit european crucial privind Ucraina - în cadrul unei sesiuni maraton de întrebări şi răspunsuri cu presa şi cetăţenii, la o săptămână după ce şi-a anunţat intenţia de a rămâne la Kremlin cel puţin până în 2030. Vladimir Putin - încrezător în faptul că în 2024 timpul va juca în favoarea sa în Ucraina şi că înfrângerile suferite de către armata sa în 2022 sunt de domeniul trecutului - a decis să reia acest exerciţiu al întrebărilor şi răspunsurilor la care a renunţat anul trecut.
- Odesa e oraș rusesc, SUA de vină pentru război - Putin a acuzat Washingtonul că a provocat conflictul din Ucraina, organizând în 2014 „o lovitură de stat”, pe care Europa a sprijinit-o: „Înainte de aceasta, am încercat să construim relaţii normale cu Ucraina timp de decenii - vreau să subliniez acest lucru - timp de decenii. (…) Întregul sud-est al Ucrainei a fost întotdeauna pro-rus, pentru că este un teritoriu istoric rusesc. (…) Întreaga coastă a Mării Negre a fost cedată Rusiei în urma războaielor ruso-turce. Ce legătură are Ucraina cu asta? Nici Crimeea, nici întreaga regiune a Mării Negre nu au nicio legătură cu asta. Odesa este un oraş rusesc. Ştim despre el. Toată lumea îl cunoaşte foarte bine. Nu, ei (occidentalii - n.red.) au inventat tot felul de prostii istorice. Bine, cândva Vladimir Lenin a dat totul Ucrainei când s-a format Uniunea Sovietică. Noi am acceptat-o, după prăbuşirea URSS, şi am fost pregătiţi să trăim într-o astfel de paradigmă. Dar, după lovitura de stat din 2014, a devenit clar pentru noi că, pur şi simplu, nu ni se va permite să construim relaţii normale cu Ucraina decât prin forţă. Lovitura de stat, pentru care au cheltuit, după cum au spus americanii, cinci miliarde - au spus public, nici măcar nu s-au sfiit. Acest lucru, plus dorinţa nestăvilită de a se strecura până la graniţele noastre, luând şi Ucraina în NATO - toate acestea au dus la această tragedie. Plus evenimentele sângeroase din Donbas timp de opt ani. Toate acestea au dus la tragedia pe care o trăim acum. Ei ne-au forţat să luăm aceste măsuri”.
- Laude pentru Fico și Orban - Preşedintele rus Vladimir Putin i-a lăudat pe premierii Ungariei şi Slovaciei, Viktor Orban şi respectiv Robert Fico, acuzaţi adesea că sunt pro-ruşi, spunând că de fapt ei urmăresc apărarea intereselor naţionale, iar astfel de lideri sunt din ce în ce mai rari: „Ideea este că, într-o mare măsură, (statele europene - n.red.) şi-au pierdut suveranitatea, o vedem acum, iau multe decizii în detrimentul lor. În propriul lor detriment! Dar cu toate acestea, ei o fac. (…) Aproape toată lumea se comportă astfel, cu excepţia câtorva persoane. Robert Fico a apărut acum, după alegeri (în Slovacia), Viktor Orban - în Ungaria. Am spus deja de multe ori: nu sunt politicieni pro-ruşi, sunt pro-naţionali - îşi apără interesele. Dar nu mai există astfel de oameni, pur şi simplu, nu există. Nu ştiu de ce. Este legat de o mare dependenţă faţă de fratele mai mare, faţă de Statele Unite”.
- Rusia este încrezătoare ”să meargă înainte”- Rusia este suficient de încrezătoare ”să meargă înainte”, în pofida sancţiunilor economice, războiului din Ucraina şi confruntării cu Occidentul, spune Putin. Întrebat despre rezistenţa economică faţă de sancţiuni, Vladimir Putin consideră că Rusia dispune de o ”marjă de securitate suficientă”, în urma unei ”consolidări puternice a societăţii ruse”, ”stabilităţii sistemului financiar economic al ţării” şi ”creşterii capacităţilor militare” ale Moscovei.
- Când va fi pace în Ucraina - Pacea în Ucraina va veni doar atunci când Rusia "îşi va atinge obiectivele", care nu s-au schimbat de la începutul campaniei militare din februarie 2022, a declarat Vladimir Putin. "Pacea va veni când Rusia îşi va atinge obiectivele", a spus şeful de la Kremlin. Potrivit liderului rus, obiectivele declarate de Moscova înainte de începerea războiului "nu s-au schimbat" şi implică în continuare "demilitarizarea" şi "denazificarea" Ucrainei şi garanţii privind "statutul de neutralitate" al ţării vecine. Putin a dat asigurări că în prezent Ucraina aproape că nu mai produce armament.
- Criza ouălor - Liderul de la Kremlin a fost confruntat de o pensionară legat de creșterea uriașă a preţurilor la ouă, piept și aripioare de pui: „Vladimir Vladimirovici, aveţi milă de pensionari! Nu primim milioane la pensii. Rezolvaţi această problemă - nu avem la cine să ne adresăm. Vă sunt foarte recunoscătoare, mă bazez pe dumneata să mă ajuţi", a spus ea. „Îmi cer iertare pentru acest lucru, dar acesta este un eşec al activităţii guvernului… Promit că situaţia va fi corectată în viitorul apropiat", i-a răspuns Putin pensionarei. Detalii AICI.
Ce se întâmplă în Rusia
- Drone deasupra Moscovei - Mai multe drone ucrainene care zburau deasupra regiunilor Moscova și Kaluga din Rusia au fost interceptate noaptea trecută, a informat Ministerul rus al Apărării. Potrivit acestuia, unitățile de apărare aeriană au distrus nouă drone. Nu au fost raportate victime sau pagube. Primarul Moscovei, Serghei Sobîanin, a anunțat că o dronă a fost doborâtă în jurul orei 2:35, fiind interceptată în districtul Naro-Fominsk. El a susținut că o altă dronă a fost distrusă în aceeași zonă în jurul orei 4:25.
- Rușii îl caută pe Budanov - Autorităţile ruse au inclus numele directorului serviciilor militare ucrainene de informaţii (GUR) Kirilo Budanov pe lista persoanelor căutate, în contextul în care consideră spionajul militar ucrainean vinovat de mai multe atacuri în Rusia. Numele lui Kirilo Budanov, 37 de ani, apare de-acum în baza de date a Ministerului rus de Interne a persoanelor căutate cu privire la încălcări ale Codului Penal. Autorităţile ruse nu precizează ceea ce îi reproşează.
Alte informaţii relevante
- Undă verde de la UE - După ore de discuții între liderii UE, președintele Consiliului European, Charles Michel, a anunțat că cei 27 „au decis să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina și Moldova”. Premierul ungar Viktor Orbán a părăsit sala în timp ce restul liderilor a luat decizia de a începe discuțiile de aderare cu Ucraina, au declarat trei diplomați UE pentru The Guardian. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacționat imediat la veste. „Aceasta este o victorie pentru Ucraina. O victorie pentru toată Europa. O victorie care motivează, inspiră și întărește”, a scris el pe X. Detalii AICI
- Zelenski, în Germania - Preşedintele Zelenski a efectuat joi o vizită-surpriză în Germania, într-un moment în care Kievul îşi presează aliaţii occidentali să îşi continue ajutorul pentru Ucraina.
"Zelenski are întrevederi în (regiunea metropolitană) Rhein-Main", care se află în jurul oraşului Frankfurt, a declarat joi un purtător de cuvânt al poliţiei regionale. "Scopul vizitei este de a se deplasa la baza militară din Wiesbaden, de unde este coordonat ajutorul aliaţilor" pentru Ucraina, a detaliat Serhii Nikiforov, un purtător de cuvânt al lui Zelenski. SUA au înfiinţat în 2022 un centru de coordonare a ajutorului pentru Ucraina la baza militară Clay, situată în acest oraş. Această vizită inopinată intervine la o zi după o deplasare a preşedintelui ucrainean la Oslo, în Norvegia, unde a avut întrevederi cu liderii a cinci ţări nordice, care se numără printre principalii donatori ai Ucrainei în lupta sa împotriva agresiunii ruse. - Finlanda a anunţat că îşi va închide din nou întreaga sa frontieră cu Rusia, la câteva ore după ce a redeschis două puncte de trecere, acuzând Moscova de orchestrarea unei crize a migranţilor. Joi, la cele două puncte de trecere redeschise s-au prezentat 36 de persoane solicitante de azil, conform poliţiei de frontieră finlandeze. La finalul lunii noiembrie, Finlanda şi-a închis întreaga frontieră cu Rusia, cu excepţia traficului de mărfuri, în încercarea de a opri fluxul de solicitanţi de azil. ''Fenomenul a fost reluat şi vom închide din nou toată frontiera'', a declarat ministrul de Interne finlandez, Mari Rantanen.