Ziua 647 Previziuni sumbre ale serviciilor de informații. Zelenski vrea propriul plan. În pragul unui accident nuclear

Serviciile de informații din țările aliate nu au previziuni prea bune pentru războiul din Ucraina: vine o iarnă dură, cu atacuri ale rușilor asupra infrastructurilor esențiale pentru populație, iar în perspectivă, Putin stă cu ochii pe alegerile din SUA, victoria lui Trump – dacă ar fi să fie – fiind decisivă pentru el.

Fără un ajutor substanțial occidental pentru Ucraina, mai ales în ce privește forța aeriană, este puțin probabil ca linia frontului să se schimbe în lunile viitoare, mai arată previziunile serviciilor de informații occidentale. Ba chiar mișcările pe câmpul de luptă ar putea stagna până în 2024, aducând războiul mai aproape de „conflictul îngheţat” de care mulţi observatori se tem că este în avantajul lui Putin.

În timpul ăsta, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că spionajul extern ucrainean a făcut propria analiză referitoare la posibilele acţiuni ruseşti şi la situaţia internaţională de anul viitor. Și vrea pentru 2024 „un scenariu propriu, ucrainean (...) operaţiuni specifice, cu o raţiune foarte specifică, care vor da Ucrainei rezultate foarte specifice”.

Am mai aflat astăzi că în noaptea de vineri spre sâmbătă, a existat o întrerupere a curentului electric la centrala de la Zaporojie, pentru câteva ore bune. Pana de curent a fost periculoasă pentru buna funcţionare a centralei, care a fost "la limita unui accident nuclear şi de radiaţii", susține operatorul Energoatom.

În ziua 646, Zelenski a anunțat că războiul intră într-o nouă fază, sabotajul SBU la linia ferată care leagă Rusia de China a fost confirmat, iar Putin a ordonat creșterea numărului de soldați.

Evoluții pe front

• Atac cu rachete - Mai multe explozii au fost auzite sâmbătă dimineață în raionul Dnipro, unde au căzut câteva rachete rusești. Nu s-au înregistrat victime, iar autoritățile locale încearcă să evalueze pagubele. Ulterior a fost activată alerta aeriană de atac cu rachete balistice în regiunile Kirovohrad, Poltava, Harkov, Donețk, Zaporojie și Herson, anunță forțele aeriene ucrainene citate de publicația Suspilne.

• Vine o iarnă dură - Forţele ucrainene se vor confrunta cu o iarnă „dură” şi cu un an dificil, deoarece evaluările serviciilor de informaţii occidentale nu indică mişcări semnificative pe linia frontului în următoarele luni, au declarat pentru CNN doi oficiali occidentali şi un înalt oficial militar american. Pe termen scurt, se aşteaptă ca Rusia să-şi extindă bombardamentele asupra infrastructurii civile, inclusiv a instalaţiilor electrice, în încercarea de a provoca şi mai multe suferinţe populaţiei civile în lunile reci de iarnă. Este puţin probabil ca linia frontului să se schimbe mult în lunile următoare.

• Factori de risc - Un factor care împiedică contraofensiva ucraineană este lipsa puterii aeriene pentru a sprijini operaţiunile de la sol. Nu se aşteaptă ca avioanele de luptă F-16 promise de NATO să sosească suficient de curând, sau într-un număr suficient de semnificativ, pentru a modifica dinamica pe câmpul de luptă pentru o perioadă de timp, iar unele estimări ale serviciilor de informații occidentale arată că va dura mult anul viitor înainte ca forţa militară să aibă efect. Ba chiar mișcările pe câmpul de luptă ar putea stagna până în 2024, aducând războiul mai aproape de „conflictul îngheţat” de care mulţi observatori se tem că este în avantajul lui Putin.

• Ofensivă rusească după victoria în alegeri - Privind către 2024, aliaţii NATO se tem că preşedintele rus Vladimir Putin ar putea încerca o ofensivă mai amplă după victoria sa aşteptată la alegerile prezidenţiale din Rusia din martie. În avantajul Ucrainei, totuşi, este faptul că orice ofensivă rusă este de aşteptat să întâmpine rezistenţă ucraineană.

• Și alegerile decisive - De asemenea, se crede că preşedintele rus ia în considerare alegerile prezidenţiale din SUA din 2024 în planul lui de război. Rezultatul acestora va influenţa deciziile lui Putin în Ucraina, ceea ce face şi mai puţin probabil ca războiul să fie soluționat înainte de sfârşitul anului viitor.

• Totuși, progrese - Cu contraofensiva sa de mult timp aşteptată la sol în sud şi est, în mare parte blocată de apărarea rusă, oficialii occidentali notează că armata ucraineană a făcut progrese semnificative în alte domenii. Atacurile ucrainene asupra Flotei Rusiei de la Marea Neagră prin rachete cu rază lungă de acţiune, inclusiv racheta de croazieră Storm Shadow furnizată de Regatul Unit şi drone maritime au deplasat flota Mării Negre cu zeci de mile înapoi, deschizând căile de transport maritim și permiţând transportul cerealelor şi al altor produse esenţiale.

Alte informații relevante

• Zelenski vrea mobilizare - Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat în discursul zilnic că se discută schimbări pentru a îmbunătăţi sistemul de mobilizare al Ucrainei. El a explicat că nu este vorba numai de numărul de oameni, ci este o chestiune de timp (de demobilizare și pentru cei care se vor alătura armatei) și de condiții. După aproape doi ani de război, efectivele armatei ucrainene s-au împuţinat, iar în societate există o anumită oboseală şi o oarecare diminuare a entuziasmului.

• Un scenariu propriu, ucrainean - Președintele Volodimir Zelenski a mai spus, în discursul zilnic, că spionajul extern ucrainean a făcut o analiză referitoare la posibilele acţiuni ruseşti şi la situaţia internaţională de anul viitor. „Analizăm toate scenariile posibile şi trebuie să existe un scenariu propriu, ucrainean, pentru 2024. Operaţiuni specifice, cu o raţiune foarte specifică, care vor da Ucrainei rezultate foarte specifice”, a arătat Zelenski. „Poporul este cel mai puternic atunci când crede în el însuşi şi îşi cunoaşte obiectivele”, a subliniat preşedintele în încheierea mesajului său.

• În pragul unui accident nuclear - Centrala ucraineană de la Zaporojie, aflată în mâinile forţelor ruseşti, a fost pentru scurt timp „în pragul unui accident nuclear" în noaptea de vineri spre sâmbătă, potrivit AFP. „Noaptea trecută, o pană totală de curent a avut loc la centrala din Zaporojie, iar generatoarele au trebuit să fie folosite", a scris Energoatom pe Telegram, precizând că energia electrică a fost restabilită câteva ore mai târziu, sâmbătă în jurul orei 7:00. Două linii electrice care alimentează centrala „au fost tăiate”, dintre care una a fost „scoasă de sub tensiune în timpul unui raid aerian". Potrivit Energoatom, această întrerupere a curentului electric a fost periculoasă pentru buna funcţionare a centralei, care a fost "la limita unui accident nuclear şi de radiaţii".
• Occidentul e de vină pentru eșecul contraofensivei - Fostul șef al CIA, generalul David Petraeus, a criticat, într-un interviu pentru BBC, ritmul lent cu care Occidentul a sprijinit Ucraina, spunând că întârzierile în livrarea armelor a provocat eșecul contraofensivei Kievului. "A existat o întârziere în luarea deciziilor pentru Abrams, o întârziere cu Leopard. Am întârziat munițiile cu dispersie care ar fi fost foarte folositoare, ATACMS. Și, în cele din urmă, avioanele de tip occidental", a spus Petraeus. Generalul american a evocat și greșelile Occidentului care au condus indirect la războiul din Ucraina. "Putin a decis că poate scăpa de răspunderea pentru invadarea Ucrainei fiindcă noi nu am luat suficiente măsuri după ocuparea Crimeei", a subliniat Petraeus.
• Ucrainenii au învățat să folosească Patriot - Al doilea grup de soldați ucraineni a terminat instruirea în Germania pentru sistemul de apărare Patriot. Andreas Marlow, general-locotenent al armatei germane, care a răspuns de supervizarea programului, a spus că militarii ucraineni vor putea să opereze independent sistemele, relatează The Kyiv Independent.
• Estonia vrea să-i deporteze pe proruși - Autoritățile estoniene analizează crearea unui mecanism pentru deportarea deținătărilor de permis de rezidență care au decis să devină cetățeni ruși, a anunțat premierul Kaja Kallas, potrivit Postimees. Aceasta a spus că dorința de a obține cetățenia rusă indică disponibilitatea solicitantului de a se alătura armatei ruse și de a lua parte la invazia din Ucraina.
• Germania vrea să dea mai puțin - Berlinul încearcă să reducă suma pe care o alocă fondului UE pentru Ucraina, scrie The Telegraph. Germania susține că Fondul European pentru Pace ar trebui să țină cont de valoarea în miliarde de euro a ajutorului militar pe care l-a acordat deja Kievului. Cancelarul Olaf Scholz și-a asigurat anterior partenerii europeni că țara sa este pe deplin dedicată finanțării efortului de război al Ucrainei. Cu toate acestea, o decizie recentă a Curții Constituționale a Germaniei a făcut ca noile cheltuieli să fie dificil de implementat, notează sursa citată.