Ziua 396: Ucraina cere reuniune de urgență ONU, Putin amenință cu obuze cu uraniu. Bulgaria zice că situația devine înfricoșătoare

Ziua 396: Ucraina cere reuniune de urgență ONU, Putin amenință cu obuze cu uraniu. Bulgaria zice că situația devine înfricoșătoare
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

În ziua 396 de război, cele mai multe reacții s-au concentrat în jurul deciziei Rusiei de a amplasa rachete nucleare tactice în Belarus. Ucraina a cerut convocarea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, în timp ce NATO a denunțat retorica nucleară a Rusiei, iar Bulgaria îndeamnă Rusia și Ucraina la negocieri, considerând că situația devine tot mai periculoasă.

Vladimir Putin a continuat cu amenințările, mai mult sau mai puțin voalate. El a spus într-un interviu la televiziunea de stat, că va folosi obuze cu uraniu sărăcit în Ucraina, dacă Kievul primeşte acest tip de muniţie din Occident. În plus, a susținut că Rusia și China nu creează nicio alianţă militară cu China, doar cooperează „în sfera interacţiunii tehnico-militare”.

Tot astăzi, Volodimir Zelenski a făcut un bilanț al ajutorului primit de Ucraina în ultima săptămână și a spus că Rusia trebuie să piardă pe toate fronturile, pe câmpul de luptă, în economie, în relaţiile internaţionale şi în încercările sale de a înlocui adevărul istoric cu nişte mituri imperiale.

Sâmbătă, în ziua 395 de război, Vladimir Putin a anunţat un acord cu Belarusul pentru a staționa arme nucleare tactice pe teritoriul ţării vecine, rușii se tem de o viitoare contraofensivă ucraineană, care se va declanşa curând, cu ajutor militar foarte consistent din Occident, iar guvernul de la Kiev a făcut apel la blackout informațional: "Nu mai vorbiți despre ofensiva de primăvară!".

Reacții față de decizia Rusiei de a plasa arme nucleare în Belarus

  • Ce a anunțat Putin - Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat sâmbătă că arme nucleare tactice ale armatei ruse vor fi staţionate în Belarus. Întrebat de ce a luat o asemenea decizie acum, liderul de la Kremlin a spus că acesta este un răspuns faţă de intenţia Marii Britanii de a furniza Ucrainei obuze perforante cu uraniu sărăcit. El a apreciat că Rusia nu face astfel nimic "neobişnuit", întrucât Statele Unite au "desfăşurat de mult timp" arme nucleare în ţările cu care sunt aliate, menţionând Germania, Turcia, Olanda, Belgia, Italia şi Grecia. Putin a precizat că aceste arme nu vor fi cedate Belarusului și a anunțat că 10 avioane ale armatei belaruse au fost deja adaptate pentru lansarea armelor nucleare tactice, pe 3 aprilie va începe instruirea militarilor belaruşi, iar pe 1 iulie se va încheia construcţia unui siloz în Belarus pentru stocarea acestor arme.
  • Belarusul, prizonier nuclear - "Kremlinul a luat Belarusul ostatic nuclear", a postat pe Twitter secretarul Consiliului de securitate ucrainean Oleksii Danilov, adăugând că această decizie este un "pas către destabilizarea internă a ţării", informează AFP. Anunţul preşedintelui rus "maximizează nivelul de percepţie negativă şi de respingere publică a Rusiei şi a lui Putin în societatea belarusă", a mai spus Oleksii Danilov.
  • Ucraina cere reuniune de urgență ONU - Ucraina a cerut convocarea urgentă a unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, relatează Reuters. "Ucraina aşteaptă din partea Marii Britanii, Chinei, Statelor Unite şi Franţei acţiuni eficace pentru a contracara şantajul nuclear al Kremlinului. (...) Cerem ca o reuniune extraordinară a Consiliului de Securitate al ONU să fie convocată imediat în acest scop", a solicitat Ministerul ucrainean de Externe într-un comunicat.
  • NATO denunță retorica periculoasă - NATO a denunţat "retorica" nucleară "periculoasă şi iresponsabilă" a Moscovei. "NATO rămâne vigilentă şi monitorizăm îndeaproape situaţia. Nu am observat nicio schimbare în postura nucleară a Rusiei care să ne determine să ne-o ajustăm pe a noastră", a declarat purtătoarea de cuvânt a NATO Oana Lungescu.
  • Bulgaria vrea negocieri - Vicepreşedinta Bulgariei, Ilijana Iotova, a spus că situaţia devine „tot mai periculoasă şi înfricoşătoare” și a îndemnat la negocieri între Rusia şi Ucraina, transmite agenţia DPA. Aceasta este dorinţa Bulgariei, întrucât armele tot mai multe conduc la decizii imprevizibile şi acum ameninţarea este reală, a explicat ea. "Dar sper că în cele din urmă raţiunea va prevala. Şi că în acest caz este vorba mai mult despre ameninţări decât despre acţiuni reale", a mai spus vicepreşedinta bulgară.
  • Tentativă de intimidare nucleară - Guvernul german a denunțat o ”nouă tentativă de intimidare nucleară” a Rusiei. ”Nu ne vom lăsa deviaţi de la direcţia noastră” de aceste ameninţări, a declarat pentru AFP, sub protecţia anonimatului, un oficial de la Ministerul german de Externe. ”Comparaţia făcută de către preşedintele Putin cu rachetele nucleare ale NATO este greşită şi nu poate servi ca justificare”, iar Belarusul ”contravine” angajamentului pe care şi l-a asumat de a rămâne un teritoriu neînarmat nuclear, a mai spus oficialul citat.
  • N-a mutat încă arme nucleare - Nu există niciun indiciu care să arate că Rusia a mutat vreo armă nucleară în Belarus, a anunțat Casa Albă, citată de CNN. ”Va fi necesar să ne uităm unde va duce asta”, a răspuns un purtător de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţional american (NSC) de la Casa Albă.
  • ISW: un anunț irelevant - Într-o analiză realizată de Institutul pentru Studiul Războiului se arată că anunțul lui Putin de instalare de arme nucleare tactice în Belarus este irelevant și că riscul de escaladare a conflictului nuclear rămâne extrem de scăzut. Motivele pentru care Putin a făcut anunțul sunt să exploateze temerile occidentale, să reducă susținerea Occidentului față de Ucraina și să își crească controlul asupra Belarusului. În analiză se mai arată că un alt obiectiv ar putea fi reducerea moralului ucrainenilor înaintea contraofensivei despre care apar tot mai multe informații că va avea loc.
  • Belarusul, amenințat cu sancțiuni - Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a anunţat că UE este pregătită să adopte noi sancţiuni împotriva Belarusului dacă această ţară acceptă desfăşurarea unor arme nucleare ruseşti pe teritoriul său. "Găzduirea de către Belarus a unor arme nucleare tactice ruseşti constituie o escaladare iresponsabilă şi o ameninţare pentru securitatea europeană. Belarusul încă mai poate să oprească asta, este alegerea sa. UE rămâne pregătită să reacţioneze prin noi sancţiuni", a transmis Borrell duminică pe Twitter, potrivit AFP.
  • Lituania cere sancțiuni - Lituania a anunţat duminică că va cere noi sancţiuni împotriva Moscovei şi a Minskului ca răspuns la planul Rusiei de a staţiona arme nucleare tactice în Belarus, informează Reuters. Lituania va cere ca sancţiunile suplimentare împotriva Rusiei şi a Belarusului să fie incluse într-un pachet de sancţiuni aflat în discuţie la Bruxelles, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului de la Vilnius. "Belarusul, care îşi pierde din ce în ce mai mult suveranitatea, sprijină şi ajută agresiunea Rusiei şi este din ce în ce mai integrată în planurile militare ale Rusiei, reprezintă un factor de risc suplimentar pentru regiunea baltică", conform sursei citate.
ADVERTISING

Putin amenință direct și voalat

  • Amenințarea cu obuze cu uraniu - Preşedintele rus Vladimir Putin a amenințat că va folosi obuze cu uraniu sărăcit în Ucraina, dacă Kievul primeşte acest tip de muniţie din Occident, aşa cum anunţa recent un oficial britanic, relatează AFP. ”Rusia, bineînţeles, are cu ce să răspundă. Avem, fără să exagerăm, sute de mii de obuze de acest tip. Noi nu le folosim pentru moment”, a declarat într-un interviu la televiziunea rusă, Vladimir Putin.
  • Putin, despre relația cu China - Rusia şi China nu creează o alianţă militară şi nu ascund nimic în termeni de cooperare militară, a declarat preşedintele rus Vladimir Putin într-un interviu pentru televiziunea naţională rusă difuzat duminică, relatează Reuters. "Nu creăm nicio alianţă militară cu China. Da, cooperăm în sfera interacţiunii tehnico-militare. Nu ascundem acest lucru", a declarat Putin, potrivit Interfax. Detalii AICI.

O dronă a explodat în centrul orașului rus Kireievsk

  • Rusia acuză că e dronă ucraineană - O dronă a explodat duminică în centrul oraşului rus Kireievsk, situat la circa 220 de kilometri sud de Moscova, potrivit autorităţilor ruse fiind vorba despre o dronă Tupolev Tu-141 lansată de Ucraina, relatează Reuters. Două persoane au fost rănite şi trei clădiri rezidenţiale sunt avariate, au anunţat serviciile de urgenţă ruse. Drona era încărcată cu explozivi şi a provocat un crater la locul deflagraţiei. Au apărut pe social media şi imagini de la faţa locului, ce arată un crater noroios lângă o clădire cu acoperişul şi zidurile serios avariate.

Bilanțul săptămânii făcut de Volodimir Zelenski

  • Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, sâmbătă, într-un nou discurs, că Rusia nu reuşeşte să “înrobească spiritual” poporul ucrainean şi că Ucraina face totul posibil “pentru ca revanşismul rus să piardă în fiecare element al agresiunii sale”. “O altă săptămână de apărare aproape s-a terminat, încă o săptămână în care Ucraina a devenit mai puternică. Şi în care inamicul a devenit şi mai izolat, şi mai deznădăjduit”, a spus Zelenski, care a adăugat că Rusia trebuie să piardă pe câmpul de luptă, în economie, în relaţiile internaţionale şi în încercările sale de a înlocui adevărul istoric cu nişte mituri imperiale.
  • Săptămâna aceasta avem o decizie cu privire la noile pachete de sprijin pentru apărare din Statele Unite, Lituania, Finlanda şi Germania. Parlamentul suedez a aprobat deja cel de-al 11-lea pachet de sprijin pentru apărare pentru Ucraina.
  • Există un pachet de securitate şi acorduri puternice cu Japonia – îi mulţumesc încă o dată prim-ministrului Kishida pentru vizita productivă. Am primit 1,5 miliarde de euro în asistenţă macrofinanciară de la Uniunea Europeană – fondurile sunt deja în conturile Băncii Naţionale.
  • Guvernul croat a adoptat un program pentru tratarea şi reabilitarea războinicilor noştri răniţi. Grecia s-a alăturat grupului de parteneri care lucrează la înfiinţarea Tribunalului Special.
  • De asemenea, avem progrese în apărarea justiţiei istorice pentru ucraineni: Islanda a recunoscut foametea Holodomor drept genocid al poporului ucrainean.

Another week of defense is almost over, another week when Ukraine became stronger. And when the enemy became even more isolated, even more hopeless.This week we have a decision on new defense support packages – from the United States, Lithuania, Finland, Germany.The Swedish Parliament has already approved the 11th defense support package for Ukraine.There is a security package and strong agreements with Japan – I thank Prime Minister Kishida once again for the productive visit.We received EUR 1.5 billion in macro-financial assistance from the European Union – the funds are already in the National Bank's accounts.The Croatian government has adopted a program for treating and rehabilitating our wounded warriors.Greece joined the group of partners working on establishing the Special Tribunal.We are also moving in defending historical justice for Ukrainians – Iceland recognized the Holodomor famine as genocide of the Ukrainian people.Step by step, we are doing everything possible and everywhere so that Russian revanchism loses in every element of its aggression against Ukraine and the freedom of nations in general.Thank you to everyone who strengthens our Ukraine! Glory to all who fight for freedom for Ukraine!Glory to Ukraine!

Publicată de Володимир Зеленський pe Sâmbătă, 25 martie 2023

ADVERTISING


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇