În ziua 374 de război, Ucraina a anunțat că a doborât un avion rusesc, informație confirmată și de media rusă. Iar ministrul apărării rus Serghei Şoigu a făcut o vizită neobișnuită trupelor Moscovei desfăşurate în Ucraina.
Toți ochii rămân pe Bahmut, unde ieri s-a dat un prim ordin de retragere. Rușii susțin că au înconjurat orașul, iar liderul Wagner i-a cerut lui Volodimir Zelenski să retragă trupele pe singurul drum care mai poate fi accesat.
În timpul ăsta, procurorul general al Ucrainei, Andrii Kostin, a anunţat că se pregăteşte deschiderea la Kiev a unui birou al Curţii Penale Internaţionale (CPI), în timp ce Rusia se pregătește să își sigileze și blocheze conductele de gaze subacvatice Nord Stream.
Iar Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, a mers din nou în Ucraina, iar în cadrul discuțiilor cu Volodimir Zelenski, a spus că speră ca negocierile de aderare a Ucrainei la UE să înceapă chiar din acest an.
Vineri, în ziua 373, a fost primit un prim ordin de retragere din Bahmut, Ucraina a lăudat China și a fost anunțat un nou ajutor substanțial al SUA pentru Kiev.
Evoluții pe front
- Avion doborât - Forţele aeriene ucrainene au declarat că au doborât un avion de luptă rusesc Su-34 în regiunea estică Doneţk, în interiorul teritoriului controlat de forţele ruse. Preşedintele Volodimir Zelenski a menţionat acest lucru în mesajul său de seară mulţumind regimentului Nikopol de apărare antiaeriană. La rândul său, presa de stat rusă relatează incidentul, fără a preciza modelul sau căror forţe aparţinea avionul, limitându-se să spună că cei doi piloţi s-au catapultat, trăiesc, iar la sol nimeni nu a fost rănit.
- Vizită rară - Ministrul apărării rus Serghei Şoigu a vizitat trupele Moscovei desfăşurate în Ucraina, a anunţat sâmbătă ministerul pe care îl conduce, transmite Reuters. Șoigu a inspectat avanpostul de comandă de la una dintre formaţiunile Districtului Militar Est, în direcţia Doneţk sud, potrivit unui comunicat. Într-o înregistrare video publicată de minister, Şoigu este văzut împărţind medalii personalului militar rus şi inspectând un oraş în ruine împreună cu comandantul Districtului Militar Est, general colonelul Rustam Muradov. Este un moment rar, știut fiind că înalţii comandanţi militari ruşi au vizitat linia frontului "cu măsură" de la invadarea Ucrainei de către Rusia.
- Lupte de stradă în Bahmut - Forțele ucrainene se află sub o presiune din ce în ce mai mare în Bakhmut, lupte intense având loc în interiorul și în jurul orașului, arată Ministerul britanic al Apărării, citat de The Guardian. Ministerul Apărării de la Londra a transmis sâmbătă pe Twitter că Ucraina „întărește zona cu unități de elită”, dar forțele rusești fac noi progrese în suburbiile orașului. „Ucraina consolidează zona cu unități de elită, iar în ultimele 36 de ore au fost distruse două poduri cheie din Bahmut, inclusiv un pod vital care leagă orașul de ultima rută principală de aprovizionare din Bahmut către orașul Chasiv Yar”, se mai arată în informare. Potrivit The Guardian, viceprimarul din Bahmut Oleksandr Marchenko a declarat pentru BBC Radio 4 că în oraș sunt lupte de stradă.
- Centrala de la Zaporoje, bază militară - Centrala nucleară Zaporojie, sub ocupaţie de un an, din 4 martie 2022, nu mai produce electricitate şi acum este doar bază militară pentru trupele ruse, afirmă primarul exilat al oraşului Energodar, potrivit Le Monde. “În acest an de ocupaţie, a transformat cea mai mare centrală nucleară a Europei în bază militară”, spune Dmitro Orlov, care argumentează că ruşii ştiu că ucrainenii nu vor trage asupra centralei, pentru a evita un accident.
- Pierderile Rusiei - Kievul susține că Rusia a pierdut mai mult de 152.000 de oameni în războiul pe care îl duce în Ucraina, potrivit unei liste cu pierderile Kremlinului, publicată de Ministerul ucrainean al Apărării, scrie Sky News. Cifrele nu au putut fi verificate independent. De asemenea, Rusia ar fi pierdut peste 3.400 de tancuri, aproape 6.700 de vehicule blindate de luptă, puțin peste 300 de avioane militare, peste 2.000 de drone.
Ce se mai întâmplă în Rusia
- Proiect îngropat - Conductele de gaze subacvatice Nord Stream ale Rusiei, avariate de explozii inexplicabile în septembrie anul trecut, urmează să fie sigilate şi blocate, deoarece nu există planuri imediate de reparare sau reactivare a acestora, au declarat pentru Reuters surse familiare cu planurile. Nord Stream 1 şi Nord Stream 2, fiecare constând din două conducte, au fost construite de Gazprom, compania controlată de stat din Rusia, pentru a pompa 110 miliarde de metri cubi (bcm) de gaze naturale pe an în Germania, pe sub Marea Baltică. Gazprom a spus că este posibil din punct de vedere tehnic să se repare liniile rupte, dar două surse familiare cu planurile au afirmat că Moscova vede prea puţine perspective ca relaţiile cu Occidentul să se îmbunătăţească suficient în viitorul previzibil pentru a fi nevoie de conducte.
- Protecție în fața atacurilor teroriste - Vladimir Putin a convocat vineri Consiliul Securităţii pentru a discuta luarea de măsuri care să protejeze instalaţiile ruse de atacuri teroriste, la o zi după ce regiunea rusă Briansk a făcut obiectivul unui presupus sabotaj ucrainean şi după mai multe atacuri cu drone pe teritoriul rus, transmite EFE.
- „Legea marțială” pentru companii - Putin a semnat vineri un decret care permite suspendarea drepturilor acţionarilor şi preluarea gestionării externe a companiilor care nu respectă contractele de apărare în cazul introducerii legii marţiale pe teritoriul rus. În cazul în care companiile nu-şi îndeplinesc obligaţiile stabilite în contractele de apărare, inclusiv furnizarea de produse militare, "se vor suspenda drepturile acţionarilor respectivelor companii şi atribuţiile organelor lor de conducere până când legea marţială este ridicată".
- Medvedev amenință fabrica de tancuri germană - Vicepreşedintele Consiliului Securităţii Rusiei, Dmitri Medvedev, a promis sâmbătă că armata rusă va ura bun venit cu rachete Kalibr şi alte "focuri de artificii pirotehnice" viitoarei fabrici de tancuri germane din Ucraina, transmite EFE. El a făcut aceste declaraţii după ce s-a aflat că firma germană de armament Rheinmetall negociază construcţia unei fabrici de tancuri de luptă în Ucraina capabilă să producă circa 400 de unităţi din modelul Panther în fiecare an.
Alte informații relevante
- CPI la Kiev - Procurorul general al Ucrainei, Andrii Kostin, a anunţat vineri că se pregăteşte deschiderea la Kiev a unui birou al Curţii Penale Internaţionale (CPI), în contextul în care autorităţile ucrainene urmăresc să înfiinţeze un tribunal special care să pună sub acuzare liderii ruşi, informează AFP. CPI investighează posibile crime de război sau crime împotriva umanităţii comise în timpul ofensivei ruse în Ucraina, dar nu este mandatată să urmărească o agresiune într-un sens mai larg.
- Scholz la Casa Albă - Preşedintele american Joe Biden l-a primit vineri pe cancelarul german Olaf Scholz la Casa Albă, ocazie cu care a spus că sprijinul lui Olaf Scholz pentru Ucraina a "făcut o diferenţă enormă" în timpul războiului, relatează CNN. La rândul lui, cancelarul Scholz a spus că Germania va fi alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie. Întâlnirea dintre cei doi lideri era programată să dureze o oră şi, contrar cutumei, nu a fost urmată de o conferinţă de presă comună.
- De unde au avut americanii informații - Informaţiile iniţiale americane care sugerează că China se gândeşte să furnizeze ajutor letal Rusiei pentru războiul său din Ucraina au fost strânse de la oficialii guvernamentali ruşi, potrivit unui actual şi unui fost oficial american familiarizat cu acest caz, relatează nbcnews.com. Oficialii americani au petrecut apoi săptămâni întregi coroborând informaţiile din alte surse şi au colaborat cu aliaţi care au adus fluxuri suplimentare de informaţii. Multiplele surse de informaţii care sugerează că China ia în considerare acordarea de ajutor letal Rusiei, inclusiv muniţie şi artilerie, au stârnit îngijorare în rândul oficialilor administraţiei Biden, în special având în vedere modul în care o astfel de mişcare a Beijingului ar putea schimba dinamica războiului în favoarea Moscovei.
- Lavrov se bâlbâie - Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a încercat o dată în plus să dea vina pe Occident pentru războiul din Ucraina, însă participanţii la Dialogul Raisina, o conferinţă pe teme geopolitice care a avut loc vineri la New Delhi, au reacționat cu puternice hohote de râs, arătându-și în acest fel dezacordul. Detalii și video AICI.
- Metsola la Kiev - Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, se află din nou în Ucraina. Ea a postat astăzi pe Twitter o imagine de la vizita la Lviv, împreună cu președintele Volodimir Zelenski, cu următorul mesaj: "Pe parcursul ultimului an am învăţat multe lucruri de la Ucraina. Însă poate că lecţia cea mai importantă este cea pe care a formulat-o (poetul ucrainean) Taras Sevcenko: continuă să lupţi şi cu siguranţă vei câştiga. Acest lucru este la fel de adevărat atât în ceea ce priveşte căutarea păcii şi a libertăţii, cât şi în viaţă".
- Volodimir Zelenski şi Roberta Metsola şi-au exprimat speranţa ca negocierile de aderare la Uniunea Europeană să poată începe chiar în acest an, transmit EFE şi AFP. "Sper ca negocierile de aderare să poată înceapă în acest an. Viitorul Ucrainei este în Uniunea Europeană", a spus Metsola, care a lăudat "impresionantele" progrese făcute atât de guvernul, cât şi de parlamentul de la Kiev în privinţa candidaturii Ucrainei la blocul comunitar.