La începutul zilei 266 întreaga lume a așteptat în tensiune să afle cât de aproape suntem de izbucnirea celui de-al treilea război mondial, după ce marți Polonia, țară NATO, a anunțat că două rachete de fabricație rusească au căzut pe teritoriul său, ucigând doi cetățeni polonezi.
Reacțiile au curs din toată lumea, unele războinice, altele mai temperate, iar lideri G7 și NATO s-au reunit de urgență pentru a evalua situația și a decide pașii de urmat.
Însă la prânz președintele polonez Andrzej Duda și secretarul general al NATO Jens Stoltenberg au anunțat că a fost vorba de un accident și nu de un atac asupra Poloniei și racheta nu a fost lansată de ruși, ci era o rachetă defensivă lansată de ucraineni în încercarea de a respinge cel mai amplu atac al Moscovei din februarie încoace. Ambii au spus că vina aparține oricum Rusiei, pentru că a creat contextul de război, însă Ucraina a anunțat că așteaptă detalii și e, la rândul său, dispusă să participe la o anchetă comună, indicând că dovezile sale arată în continuare că e vorba de o rachetă rusească.
Kremlinul jubilează, arătând cu degetul spre Occidentul rusofob și așteaptă scuze de la Polonia. Însă astfel de detalii este puțin probabil să-i încălzească pe ruși, care tocmai au aflat că nu vor avea parte de evenimente de sărbători sau iluminat public, pentru că se fac economii de război.
Aceste probleme sunt insignifiante față de cele ale ucrainenilor, care privesc cum iarna se instalează și ei nu au curent, încălzire sau apă caldă și tot ce aud continuu este explozia rachetelor și obuzelor.
Rachetele care au lovit Polonia
- Rachetă ucraineană, vină rusească - Președintele polonez Andrzej Duda a declarat că nu există niciun indiciu că incidentul de marți ar fi fost un atac intenționat asupra țării sale, ci mai degrabă un accident: „Nu avem nicio dovadă că racheta ar fi fost lansată de ruși. Există multe indicii că era o rachetă care apăra Ucraina”. Detalii AICI
- Și secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a făcut o declarație similară, după reuniunea ambasadorilor Alianței, convocată în urma incidentului. El a arătat, ca și Duda, că racheta ucraineană urmărea rachetele rusești pentru a le neutraliza și a subliniat că „nu este vina Ucrainei”, pentru că Rusia este cea care a pornit războiul.
- Rusia așteaptă scuze - Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, spune că se așteaptă că Polonia să prezinte scuze: „Ieri am ascultat isteria oficialilor și politicienilor polonezi. Instituțiile care și-au permis să lanseze atacuri anti-rusești și să-l cheme pe ambasadorul Andreev în miez de noapte nu cer iertare?”.
- Ucraina vrea anchetă comună - Șeful Consiliului Securității Naționale a Ucrainei a anunțat că e de acord să fie făcută o anchetă comună în ce privește circumstanțele care au făcut ca o rachetă să cadă în Polonia: „Suntem gata să oferim dovezile pe care le avem. Așteptăm informațiile de la partenerii noștri în baza cărora au făcut presupunerile că racheta era ucraineană”.
- Germania îşi oferă avioanele - Germania a anunţat că va oferi sprijin Poloniei pentru patrularea spaţiului aerian. ”Ca reacţie imediată la incidentul din Polonia, ne vom oferi să consolidăm poliţia aeriană a spaţiului aerian polonez cu avioane de luptă germane Eurofighters”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului german al Apărării. Misiunea ar putea începe chiar de mâine, dacă Polonia doreşte. ”Avioanele nu trebuie să fie mutate în Polonia. Patrulele ar putea decola de la bazele aeriene germane şi se pot întoarce aici după fiecare misiune”, a detaliat purtătorul de cuvânt.
- Reuniune de urgență în Bali - Anterior, preşedintele SUA, Joe Biden, şi liderii G7 şi NATO au organizat o reuniune neprogramată în Bali pentru a discuta despre explozia din Polonia.
- Preşedintele american a mai spus că datele preliminare sugerează că este puţin probabil ca racheta să fi fost lansată din interiorul Rusiei.
- Racheta, lansată de ucraineni? - Associated Press citează trei oficiali americani care au afirmat că evaluările preliminare au sugerat că racheta care a ajuns în Polonia a fost lansată de forţele ucrainene asupra uneia ruseşti care a vizat teritoriul ucrainean în timpul atacului de marţi.
- Erdogan disculpă Rusia - Președintele turc Recep Erdogan spune că ţine cont de declarația Rusiei referitoare la racheta care a lovit Polonia și că el „nu crede că Moscova a avut vreo implicare”: „Rusia spune că incidentul nu are nimic de-a face cu ei și președintele Joe Biden spune că aceste rachete nu sunt fabricate în Rusia și asta arată că Rusia nu are nimic de-a face”.
- Rusia arată spre Ucraina - Ministrul Apărării din Rusia a declarat că imaginile publicate de presa poloneză cu locul exploziei din satul polonez de la granița cu Ucraina „au fost identificate în mod inechivoc de specialiștii ruși ca elemente ale sistemului anti-rachetă S-300 al Forțelor Armate ale Ucrainei”. Rusia susține că a lansat marți lovituri precise ce au vizat exclusiv ținte de pe teritoriul Ucrainei ce nu se aflau mai aproape de 35 de kilometri de granița ucraineano-poloneză.
- Moscova acuză Kievul că s-a bombardat singur - Mai mult, Moscova susține că nu a vizat nicio țintă din Kiev marți și că toate distrugerile și victimele sunt consecința rachetelor lansate de forțele ucrainene pentru a intercepta rachete rusești cu alte destinații.
- Al treilea război mondial - Fostul președinte Dmitri Medvedev a numit incidentul din Polonia „un atac cu rachete al Ucrainei”: „Atacul ucrainean cu rachete asupra fermelor poloneze demonstrează un singur lucru: Vestul, prin războiul hibrid împotriva Rusiei, crește riscul izbucnirii unui război mondial”.
- Ambasadorul Poloniei, convocat de Moscova - Ministerul rus de Externe a anunţat, miercuri, convocarea ambasadorului polonez, pentru a oferi explicaţii în legătură cu acuzaţiile iniţiale referitoare la explozia produsă în sud-estul Poloniei. Ministerul de Externe de la Moscova a publicat un comunicat în care denunţă "acuzaţii false" vehiculate iniţial privind implicarea armatei ruse în incidentul balistic produs marţi în sud-estul Poloniei. Detalii AICI.
- Preşedintele Volodimir Zelenski spune că racheta căzută în sud-estul Poloniei nu a fost lansată de armata ucraineană. El afirmă că există informaţii "credibile" că ar fi fost o rachetă a Rusiei şi cere accesul experţilor ucraineni la anchetă, dar Varşovia pare să se opună. "Nu am niciun dubiu că nu a fost racheta noastră. Cred că, pe baza credibilităţii rapoartelor militare, a fost o rachetă rusă", a afirmat Volodimir Zelenski.
- Anchetă Polonia - SUA - Preşedintele Poloniei a declarat că investigaţiile la locul unde marţi a aterizat o rachetă rătăcită, trasă în războiul dintre Rusia şi Ucraina, vor continua să fie o operaţiune comună cu Statele Unite. Declaraţia liderului polonez a fost făcută după ce a discutat cu şeful CIA, care se află la Varşovia.
ADVERTISING
Situația pe front
- Șeful CIA, la Kiev - Directorul CIA William Burns se afla la Kiev marți în momentul în care Rusia a lansat ploaia de rachete. Burns a avut o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. În momentul atacului, șeful CIA se afla în clădirea ambasadei SUA.
- Atac cu dronă în Rusia - Guvernatorul regiunii Oriol, Andrei Klicikov, a anunțat că o explozie s-a produs la un depozit de petrol din regiunea situată la 150 de kilometri de Ucraina, în jurul orei 4 dimineața. Se pare că ar fi fost folosită o dronă.
- Școală online pentru copiii ruși - Guvernatorul regiunii rusești de graniță Kursk a anunțaț că școala se va face online în încă două districte, pentru siguranța elevilor și profesorilor.
- Ucraina, în frig și întuneric - Următoarele zile vor fi extrem de grele, anunță compania națională de energie a Ucrainei. După atacul de marți, care a fost cel mai puternic de până acum, problemele cele mai mari sunt în vestul, centrul și nor-estul țării: „Dușmanul este plin de cruzime și informațiile sunt că nu se va opri aici. Suntem pregătiți să răspundem în diverse situații, inclusiv cea mai rea. Însă ucrainenii trebuie să se pregătească pentru pene majore de curent și să aibă rezerve de apă, dispozitive încărcate și baterii de rezervă".
- Legea marțială a fost prelungită - Parlamentul Ucrainei a prelungit miercuri cu 90 de zile termenul de aplicare a legii marţiale şi mobilizarea armatei. Data limită a celor două prevederi este acum 19 februarie 2023. Conform legii marţiale, după invazia rusă începută în 24 februarie forţele armate ucrainene au mai multe drepturi decât pe timp de pace, iar unele drepturi civile, cum ar fi cel la demonstraţii, sunt restricţionate.
- Dronă ucraineană doborâtă în Belarus - Armata din Belarus a anunţat doborârea unei drone de recunoaştere din Ucraina, la frontiera dintre cele două ţări. "Drona a fost doborâtă cu focuri de armă automată. Aparatul de zbor era echipat cu sistem video şi efectua operaţiuni de recunoaştere, filmând mijloacele tehnice pentru supravegherea frontierei", au comunicat autorităţile militare din Belarus, principalul aliat al Rusiei.
ADVERTISING
Alte informații relevante
- Sancțiuni împotriva Iranului - SUA au impus sancțiuni producătorului iranian Shahed, acuzat că a vândut Rusiei aceste drone kamikaze care au făcut pagube semnificative în special asupra sistemului energetic. Au fost impuse sancțiuni și pentru 3 companii și 2 indivizi din Iran, asociați cu gruparea de mercenari Wagner.
- Declarația G20 lipsită de forță - Comunicatul final al Summit-ului G20 spune că majoritatea statelor membre condamnă cu fermitate războiul din Ucraina, dar notează că părerile sunt împărțite când vine vorba de sancțiuni.
- Lituania vrea scut pe flancul estic - Președintele Lituaniei a anunțat că susține ideea instalării unui scut antirachetă la granița polonezo-ucraineană și pe întreg flancul estic.
- Putin a furat Crăciunul - În tot mai multe regiuni din Rusia, autoritățile anunță că nu vor aprinde iluminatul festiv de sărbători și nici nu vor organiza evenimente publice, banii economisiți fiind alocați familiilor celor mobilizați pe frontul din Ucraina.
- Rusia sancționează Irlanda - Rusia a impus sancțiuni împotriva a 52 de politicieni și membri ai guvernului din Irlanda.
- Nou ajutor militar pentru Ucraina - Suedia va livra Ucrainei un nou ajutor militar în valoare de 287 de milioane de dolari, cel mai mare pachet de ajutor militar de până acum, care include un sistem de apărare aeriană. Detalii AICI
ADVERTISING