În ziua 1149 a venit un nou atac cu drone al ruşilor, de data asta în Dnipro, în estul Ucrainei. Cel puţin trei persoane au murit, iar guvernatorul local Sergii Lisak spune că „ruşii au ucis o fetiţă la Dnipro”. Case, maşini şi clădiri oficiale au fost lovite.
În schimb, armata ucraineană a revendicat un contraatac reușit în apropierea orașului Pokrovsk, punctul fierbinte al frontului din estul Ucrainei, o evoluție neașteptată în condițiile în care armata rusă păstrează inițiativa pe front.
De cealaltă parte, Rusia a acuzat Ucraina că a atacat cu drone cea mai mare centrală nucleară din Europa, care se află în regiunea Zaporojie anexată. Apărarea antiaeriană a doborât o dronă la 300 de metri de centrala nucleară.
Rusia și-a îndreptat atenția și spre Berlin, anunțând că va considera orice lovitură cu rachete germane Taurus împotriva unor ținte ruse drept o "participare directă" a Germaniei în conflictul din Ucraina. Marea Britanie a anunțat că ar sprijini o potențială decizie a Germanei de a trimite rachete Taurus în Ucraina.
Pe de altă parte, astăzi a fost validată retragerea talibanilor de pe lista Rusiei cu organizații teroriste, o măsură simbolică menită să consolideze relațiile dintre Moscova și regimul de Kabul care este izolat pe scena internațională.
Autoritățile ruse lucrează la un plan care prevede că o companie americană confiscată de Kremlin și plasată sub controlul statului va fi utilizată pentru a aproviziona cu alimente armată rusă, ceea ce ar putea pune în pericol îmbunătățirea relațiilor dintre Rusia și SUA.
Între timp, președintele polonez Andrzej Duda a denunțat Rusia pentru „imperialismul însetat de sânge” și a respins amenințările aduse Poloniei și statelor baltice.
În schimb, președintele sârb Aleksandar Vucic a decis să ia parte la Parada Victoriei pe care Vladimir Putin o organizează pe 9 mai, în ciuda avertismentelor UE care i-au pus în vedere că aderarea țării sale la Uniune ar putea fi blocată din cauza apropierii de Rusia.
Evoluţiile de pe front
- Ruşii au ucis o fetiţă la Dnipro - Un nou atac cu drone al ruşilor, de data asta la Dnipro, în estul Ucrainei. Cel puţin trei persoane au murit, iar guvernatorul din Dnipropetrovsk, Sergii Lisak, spune că "ruşii au ucis o fetiţă la Dnipro", potrivit Kiev Independent. A doua victimă a fost "o femeie în vârstă". Străzile din centrul oraşului sunt acoperite de sticlă spartă, iar mașinile ard, scrie Nexta. Explozii și incendii s-au produs în mai multe zone. Au fost raportate întreruperi de curent. Case și instituții de învățământ au fost avariate. Primarul oraşului, Boris Filatov, a declarat că "numărul total al victimelor a crescut la 28, inclusiv patru copii", şi că 15 clădiri au fost afectate. Într-un atac anterior al Rusiei, la 10 aprilie, o rachetă balistică a ucis o persoană şi a rănit opt în acest oraş de pe râul Nipru.
- Ucrainenii contraatacă - Armata ucraineană a revendicat joi un contraatac reușit în apropierea orașului Pokrovsk, punctul fierbinte al frontului din estul Ucrainei, o evoluție inedită în războiul în care armata rusă păstrează inițiativa, relatează AFP. "Pe parcursul ultimelor săptămâni, am eliberat aproximativ 16 kilometri pătrați de teritoriu în apropierea localităților Udacine, Kotline și Șevcenko", a scris pe Facebook comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, care a făcut referire la "acțiuni contraofensive" pe acel sector de front. De asemenea, platforma ucraineană de analiză militară DeepState a descris mai multe mici zone din jurul satelor situate la sud de Pokrovsk ca fiind recucerite de unitățile ucrainene.
- Rușii sunt la doi pași de Pokrovsk - Trupele ruse sunt în prezent la aproximativ 4 km de Pokrovsk. Pe lângă faptul că acest oraș este un centru logistic cheie, în apropierea lui se află cele mai importante mine de cărbune cocsificabil ale Ucrainei, a căror pierdere ar fi o lovitură grea pentru sectorul siderurgic și economia acestei țări, prin urmare Kievul face tot posibilul să nu mai piardă teren acolo. Intensitatea luptelor a crescut și în partea de nord-est a Ucrainei, unde armata rusă a inițiat o ofensivă în regiunile Sumî și Harkov și încearcă în continuare să expulzeze de pe teritoriul rus forțele ucrainene care ocupă câteva sate în regiunile Kursk și Belgorod.
- „Băieții mor și noi nu putem face nimic” - Un nou apel telefonic interceptat, publicat de Serviciul de Informații Militare al Ucrainei (HUR), scoate la iveală starea de haos, lipsa de coordonare și colapsul lanțului de comandă din cadrul forțelor de ocupație ruse. În înregistrare, un comandant rus este surprins în timp ce urlă isteric la subordonații săi din cauza întârzierilor în desfășurarea unei operațiuni militare. Detalii AICI
- Dronă la 300 m de centrala nucelară - Rusia a acuzat Ucraina că a atacat cu drone cea mai mare centrală nucleară din Europa, care se află în regiunea ucraineană Zaporojie anexată. Apărarea antiaeriană rusă a doborât o dronă la aproximativ 300 de metri de centrala nucleară, a raportat pe Telegram biroul de presă al centralei, precizând că drona a căzut la mică distanță de camera simulatorului reactorului, o instalație unică în lume. "Ca urmare a atacului nu a fost rănit nimeni. Și nici nu au existat daune materiale", conform sursei citate.
- Ucrainenii au atacat iar brigada rusă implicată în masacrul de la Sumî - Dronele ucrainene au lovit pentru a doua zi consecutiv Brigada 112 Rachete a Rusiei din regiunea Ivanovo, considerată responsabilă pentru atacul devastator asupra orașului Sumî, soldat cu 35 de morți. Atacul a fost semnalat prin explozii și incendii în orașul Șuia, aproape de garnizoana militară vizată. Deși Ministerul rus al Apărării susține că a doborât 71 de drone, inclusiv în Kursk, nu există confirmări independente. Forțele ucrainene confirmaseră anterior o lovitură asupra unei alte brigăzi ruse din Kursk, implicate și ea în atacul asupra Sumî.
Ce facem cu pacea?
- Întâlnire crucială la Paris - O delegație ucraineană formată din Andrii Iermak (șeful administrației prezidențiale), Andrii Sîbiga (ministrul de Externe) și Rustem Umerov (ministrul Apărării) a sosit la Paris pentru discuții bilaterale și multilaterale privind garanțiile de securitate pentru Ucraina. Vizita include și întâlniri cu oficiali americani aflați în Franța, printre care secretarul de Stat Marco Rubio și emisarul special Steve Witkoff, veniți pentru a susține inițiativa președintelui Donald Trump de a încheia conflictul ruso-ucrainean. Detalii AICI
- Putin îl laudă pe Musk - Vladimir Putin a salutat ambiţiile spaţiale ale miliardarului american Elon Musk, care vrea să organizeze o misiune pe planeta Marte, şi l-a comparat cu Serghei Koroliov, părintele programului spaţial sovietic şi un erou naţional în Rusia. Aceste laude publice neobişnuite ale liderului de la Kremlin la adresa unui american intervenind în contextul încălzirii relaţiilor dintre Washington şi Moscova. „Ştiţi, există o persoană care locuieşte în Statele Unite, Musk, şi care, s-ar putea spune, este nebun după (planeta) Marte”, a declarat Putin, în timpul unei discuţii cu studenţii. „Acesta este genul de persoană care apare rar în rândul populaţiei umane, oameni conduşi de o anumită idee. Chiar dacă această idee poate părea improbabilă astăzi, ea devine adesea realitate după un timp (...) Este aşa cum au fost şi ideile lui Koroliov şi ale pionierilor noştri, care au fost realizate la vremea lor, unele dintre planurile pe care le-au întocmit puteau părea incredibile”, a continuat liderul de la Kremlin.
Ce se mai întâmplă în Rusia
- Rusia scoate talibanii de pe lista teroriștilor - Curtea Supremă a Rusiei a anunțat joi că a validat retragerea talibanilor de pe lista Rusiei cu organizații teroriste, o măsură simbolică menită să consolideze relațiile dintre Moscova și regimul de Kabul care este izolat pe scena internațională, relatează AFP. "Decizia intră în vigoare imediat", a declarat judecătorul responsabil de acest caz, Oleg Nefedov. Totuși, această decizie nu echivalează cu o recunoaștere formală a guvernului taliban de către Moscova. Rusia a înscris talibanii pe lista sa cu organizații teroriste în anul 2003, deși a primit reprezentanți ai acestora de mai multe ori înainte ca talibanii să preia puterea la Kabul în august 2021, după care Statele Unite s-au văzut nevoite să-și retragă ultimele trupe din Afganistan. De atunci, delegații ale talibanilor au venit în diferite ocazii la Moscova și au participat acolo la conferințe pe tema soluționării conflictelor din Afganistan. Moscova a încercat în acest timp să-și normalizeze relațiile cu noul guvern afgan, pe care-l consideră un potențial partener economic și de asemenea în combaterea terorismului. Guvernul condus de talibani nu a fost recunoscut oficial deocamdată de nicio țară, în special din cauza situației dezastruoase a drepturilor femeilor din Afganistan. Cu toate acestea, pe lângă Rusia, Pakistanul, China, Iranul și majoritatea țărilor din Asia Centrală mențin de facto relații diplomatice cu autoritățile afgane.
- O companie americană va hrăni armata rusă - Autoritățile ruse lucrează la un plan care prevede că o companie americană confiscată de Kremlin și plasată sub controlul statului va fi utilizată pentru a aproviziona cu alimente armată rusă, ceea ce ar putea pune în pericol îmbunătățirea relațiilor dintre Rusia și SUA, arată documente consultate de Reuters. Într-un moment în care Washingtonul și Kremlinul negociază o încetare a războiului din Ucraina, situația producătorului de conserve Glavprodukt, singura companie americană care a fost trecută sub controlul statului rus, a ajuns în lumina reflectoarelor. Secretarul de Stat Marco Rubio a spus că subiectul Glavprodukt va fi inclus în discuțiile despre resetarea relațiilor ruso-americane. În prezent, Glavprodukt este sub controlul Agenției Federale pentru Administrarea Proprietăților Statului, după ce a fost confiscat de la omul de afaceri Leonid Smirnov, care locuiește la Los Angeles. Potrivit unei scrisori trimise de noua echipă managerială de la Glavprodukt către procurorul general al Rusiei, trecerea Glavprodukt sub controlul statului a fost impusă de necesitatea de a asigura o producție stabilă, inclusiv pentru livrări viitoare către Garda Națională și Ministerul Apărării.
Alte informaţii relevante
- Rusia amenință Germania - Rusia va considera orice lovitură cu rachete germane Taurus împotriva unor ținte ruse drept o "participare directă" a Germaniei în conflictul din Ucraina, a indicat purtătoarea de cuvânt a diplomației de la Moscova, în contextul în care Berlinul semnalează că ar putea furniza această armă Kievului. "O lovitură cu aceste rachete împotriva unor instalații ruse (…) va fi considerată drept o participare directă a Germaniei la ostilități alături de regimul de la Kiev, cu toate consecințele pe care aceasta le implică", a precizat Zaharova. Potrivit acesteia, "lansarea reală a acestor rachete de croazieră este imposibil fără asistența directă a militarilor din Bundeswehr", armata germană. Kremlinul a denunțat deja luni un risc de "escaladare" dacă Germania va furniza rachete Taurus Ucrainei, după ce viitorul cancelar Friedrich Merz s-a declarat deschis față de acest gest în cazul unui acord cu europenii, ceea ce predecesorul său Olaf Scholz a refuzat permanent.
- Sprijin de la Londra - Marea Britanie ar sprijini o potențială decizie a Germanei de a trimite rachete Taurus în Ucraina, susţine The Telegraph care citează anonim un oficial din zona politicii externe britanice. Viitorul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, a reiterat că va furniza Ucrainei rachetele de croazieră atât de râvnite dacă mișcarea este coordonată cu partenerii europeni. Actualzul cancelar Olaf Scholz a blocat în mod repetat livrarea rachetelor Taurus din cauza preocupărilor sale cu privire la escaladarea conflictului.
- Zelenski acuză China - Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi că are informații conform cărora China furnizează arme Rusiei. Detalii AICI.
- 40% din armele din prima linie sunt produse în Ucraina - Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că țara sa produce acum 40% din armele folosite pe front, în contextul în care Kievul crește producția internă de arme. "Industria noastră de apărare produce deja peste o mie de tipuri de arme: de la obuze de artilerie la rachete și arme cu rază lungă de acțiune, la dronele noastre. Peste 40% din toate armele folosite pe front pentru a ne apăra țara sunt produse în Ucraina", potrivit biroului prezidențial. Zelenski a remarcat că sectorul de apărare în creștere al Ucrainei are acum aproximativ 300.000 de angajați și atrage un număr tot mai mare de parteneri internaționali.
- Polonia îi răspunde şefului spionilor Moscovei - Președintele polonez Andrzej Duda a denunțat Rusia pentru „imperialismul însetat de sânge” și a respins amenințările aduse Poloniei și statelor baltice. „Rusia, care se comportă agresiv față de NATO și își pune în aplicare imperialismul brutal și însetat de sânge, atacă Ucraina de trei ani. Tot ceea ce face NATO este un răspuns la agresiunea Rusiei... NATO nu a atacat niciodată pe nimeni și nu atacă, este o alianță care sprijină exclusiv securitatea”, a adăugat Duda. Directorul Serviciului de Informații Externe (SVR) al Rusiei, Serghei Narîşkin, a amenințat Polonia și statele baltice, susținând că țările vor fi „primele care vor suferi” într-un conflict direct dintre NATO și Federația Rusă. Duda a descris amenințările drept „dezinformare rusă clasică înșelătoare”, scrie Kiev Independent.
- Vucic merge la Parada Victoriei organizată de Putin - Președintele sârb Aleksandar Vucic a confirmat că are de gând să participe la Parada Victoriei de la Moscova, din 9 mai. Vucic a spus că la eveniment va participa o unitate militară sârbă și, pentru prima dată, Serbia va lua parte la organizarea paradei. Oficialii UE au avertizat că Serbia ar putea fi blocată de la aderarea la UE dacă președintele său ia parte la ceremonii, văzute în linii mari ca un eveniment de propagandă care arată puterea militară a Rusiei. Serbia a solicitat aderarea la Uniunea Europeană în 2009 și a primit statutul de candidat în 2012. Cu toate acestea, Vucic a menținut legături amicale cu Rusia și Putin.
- Adjunctul primarului din Kiev, acuzat de organizarea unor ieșiri ilegale din țară - Volodimir Prokopiv, adjunct al administrației orașului Kiev, a fost acuzat că ar fi organizat o schemă prin care bărbați ucraineni de vârstă militară erau scoși ilegal din țară sub acoperirea unor transporturi umanitare și militare false. În doar două luni din 2022, peste 30 de persoane au trecut ilegal granița, folosindu-se de o companie fictivă fără vehicule sau licențe. Dacă va fi condamnat, Prokopiv riscă până la șapte ani de închisoare. Acesta fusese deja suspendat în 2024, în urma unui alt scandal de corupție legat de averea familiei sale.