Va mai fi un cutremur mare în România? Dacă a fost un cutremur peste 7 grade în 1977 în această zonă, nu ştie nimeni când va fi următorul cutremur major, dar este normal să ne gândim că o zonă seismică va mai avea cândva un cutremur, spune Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat. De asemenea, enumerând efectele cutremurului din 1977 – de la care astăzi se împlinesc 46 de ani – reprezentanții Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP) spun că „ (…) trebuie să înțelegem că un astfel de eveniment, dacă nu și mai puternic, va mai avea loc în Vrancea. Nu îl putem (deocamdată) prezice, dar indiferent de această capabilitate, tot trebuie să fim pregătiți pentru el”.
Arafat: Vine, pentru că toatele zonele seismice ajung să aibă cândva un cutremur
“Nu vine pentru că noi avem proba că vine, dar vine pentru că toate zonele seismice ajung să aibă cândva un cutremur. Dacă a fost în zona asta un cutremur de peste 7 grade în 1977, absolut nimeni dintre noi nu ştie când va fi următorul şi dacă următorul va de 7, de jumătate, de 7,2, de 6,8, dar faptul că o zonă seismică va avea cândva un cutremur este normal să ne gândim la acest lucru.
Nimeni nu poate vă prezică şi vă spună că va fi peste o lună, peste două, peste trei. Nimeni nu ştie. Poate să fie mult mai târziu şi sperăm să fie mult mai târziu pentru că dacă e mult mai târziu avem timp să facem consolidarea”, a declarat Arafat, sâmbătă, într-o conferinţă de presă.
El a explicat că rolul serviciilor de urgenţă este să fie pregătite pentru scenariul cel mai grav.
“Rolul serviciilor de urgenţă în mod deosebit şi Protecţiei Civile este să fie pregătite pentru scenariul cel mai grav chiar dacă ştim că este cel mai puţin probabil. Ne pregătim pentru el, ne pregătim nu pentru că ştim că vine, dar este o posibilitatea să vină un astfel de scenariu.
Dacă noi eram siguri că nu va veni sau va veni un cutremur mic, domnul ministru nu ar fi cheltuit sute de milioane de euro din bugetul de stat şi din fondurile europene să consolideze clădirile, că atunci nu am fi avut nicio problemă.
Şi uitaţi-vă în Turcia ce s-a întâmplat. Nimeni nu se aştepta să fie şi a venit, ştiau că este în zona seismică. Deci exista probabilitatea, dar cine se aştepta să vină două cutremure peste 7 la un interval foarte scurt de timp. De fiecare dată poate să apară un element care să crească gravitatea.
Noi avem obligaţia să ne pregătim pentru aceste lucruri imprevizibile. Nu avem voie să stăm liniştiţi, noi, ca autorităţi de protecţie civilă. Asta nu înseamnă că suntem convinşi că va fi. Dar o zonă care a avut cutremur cel mai probabil va mai avea. Când va fi, nimeni nu ştie şi sperăm să fie foarte departe de noi”, a mai declarat şeful DSU.
1.000 de sirene nu au funcționat, la testul din această săptămână
Raed Arafat a vorbit și despre testarea sirenelor de alarmare din această săptămână, miercuri, și a spus că 15% din sirenele testate nu au funcționat.
Au fost activate 7.150 de sirene electronice și electrice din totalul celor 7.539 existente la nivel național. Cu acționare centralizată au fost 3.000 din totalul celor 3.070 existente, iar cu acționare locală 4.150 din totalul celor 4.469 existente. Peste 1.000 de sirene nu au funcționat.
„Din total celor acționate în cadrul exercițiului, 1.076 nu au fost operabile și se impune verificarea și repararea lor. Asta înseamnă ca procent din cele acționate că 85% au funcționat, 15% necesită reparații, verificări, la următorul exercițiu să fie testate din nou și să vedem care este starea lor”, a declarat Raed Arafat.
Conform acestuia, de repararea sirenelor sunt responsabile autoritățile locale pe teritoriul cărora acestea se află.
46 de ani de la cutremurul din 1977
Astăzi se împlinesc 46 de ani de la cutremurul devastator din 1977. Cutremurul din 4 martie 1977 a avut magnitudinea de 7,4, a durat 56 de secunde, s-a produs la 94 km adâncime și a provocat cele mai mari pierderi seismice din istoria României. S-a produs la ora 21:22.
„90% dintre victime au fost în București, în principal din cauza prăbușirii totale sau parțiale a 32 de clădiri - majoritatea fiind construite în perioada interbelică”, se arată într-o informare a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
Datele oficiale arată că
- 1.578 de persoane și-au pierdut viața la nivel național, din care 1.424 în București
- 11.321 de persoane au fost rănite (din care 7.598 în București)
- au fost înregistrate 120 de victime în Bulgaria și Republica Moldova.
- 32.900 de locuințe au fost avariate grav, iar 182.000 au fost mai puțin avariate
- 200.000 de oameni au fost direct afectați, iar 350.00 de familii au rămas fără adăpost
- au fost afectate 763 de unități industriale, 11 clădiri de spital, 6 clădiri ale universităților și 374 de unități de învățământ
„Știm că toate aceste date sunt cutremurătoare, însă trebuie să înțelegem că un astfel de eveniment, dacă nu și mai puternic, va mai avea loc în Vrancea. Nu îl putem (deocamdată) prezice, dar indiferent de această capabilitate, tot trebuie să fim pregătiți pentru el - începând cu asigurarea siguranței clădirilor în care ne aflăm dar și cu un plan de acțiuni înainte, în timpul și după cutremur”, arată Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului., care recomandă populației să folosească surse educaționale oficiale pentru pregătirea în caz de cutremur.