Utilitatea și existența unui organism al Uniunii Europene sunt puse din nou sub semnul întrebării de Parlamentul European, înainte de aprobarea pentru acesta a unui buget de peste 150 milioane de euro.
Este vorba despre Comitetul Economic și Social European (EESC). Fondat în 1958, EESC este unul dintre cele mai vechi organisme ale Uniunii Europene, având rolul de for al sindicatelor, angajaților și organizațiilor societății civile și de a oferi sfaturi birocraților care creează piața unică în curs de dezvoltare a Europei.
În același timp însă, de mai mulți ani, se confruntă cu acuzații de hărțuire a angajaților, funcționare în stil mafiot și cheltuieli exagerate. Mai mult, scrie Politico, mulți se întreabă dacă existența acestui organism se mai justifică și dacă sfaturile sale mai au vreo valoare pentru instituțiile UE.
O "armată" de birocrați care dau sfaturi despre orice
Criticii EESC spun că instituția a ajuns să ofere sfaturi despre orice, de la salvarea albinelor până la „controlul traficului spațial" sau "impactul tranziției energetice".
Rapoartele sale sunt create cu sprijinul a sute de membri neplătiți care reprezintă societatea civilă, sindicatele și organizațiile salariaților din toată Europa. Însă EESC are și "o armată" de 700 de angajați permanenți care „sprijină” activitatea membrilor.
"N-are nicio plus valoare. Atât Comisia Europeană, cât și Parlamentul European colaborează astăzi direct cu societatea civilă și se consultă cu aceasta. Opiniile EESC sunt costisitoare, rareori vin la timp și nu aduc nimic în plus", a declarat pentru Politico un fost membru al comitetului.
Iar cifrele sunt argumente în favoarea desființării EESC: În 2020, an în care a avut un buget de 142,5 milioane de euro, comitetul a emis 131 de "opinii neobligatorii".
Un alt fost membru al EESC a spus pentru publicația citată că organismul este considerat o glumă de celalte instituții UE și că a devenit o structură "de tip mafiot" care recompensează loialitatea cu promovări și îi pedepsește pe angajații care fac sesizări despre funcționarea sa defectuoasă.
Un loc de muncă toxic împânzit de interese politice
În plus, la adresa EESC există plângeri de hărțuire înregistrate în 2018 și 2019 de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).
Una dintre cele patru femei care au depus plângere pentru modul în care au fost tratate la EESC a spus pentru Politico că nici acum nu a fost rezolvat cazul său, deși nu a cerut despăgubiri financiare. De asemenea, alte două femei care au făcut plângeri sunt nemulțumite de compensațiile oferite.
Unul dintre cei acuzați de hărțuire este Jacek Krawczyk, membru al EESC. Conducerea EESC a cerut retragerea candidaturii lui Krawczyk după apariția unei înregistrări în care striga și își critica subordonații. Acesta a negat orice comportament abuziv, susținând că este ținta unei campanii de subminare a candidaturii sale. Procurorii belgieni au deschis o anchetă cu privire la comportament abuziv.
Diurne acordate pentru ședințele online
Parlamentul European a luat în vizor EESC și pentru cheltuielile din timpul pandemiei. Comitetul le acorda membrilor săi o diurnă pentru zilele în care aceștia se deplasau la ședințe. Banii puteau fi folosiți pentru hrană, cazare și transportul local, în timp ce călătoriile inter-city erau decontate separat.
În timpul pandemiei, când s-a lucrat de acasă și ședințele s-au desfășurat online, EESC a continuat să plătească diurnele celor 329 de membri. Cheltuielile pentru diurne au însumat 2,3 milioane de euro în 2020.
Comitetul a mai cheltuit aproape 1,5 milioane de euro pentru a le permite celor mai "activi" membri să-și îmbunătățească dotările IT - adică să-și cumpere laptopuri și telefoane noi. Alocațiile mai mari decât media au fost distribuite ca o rată forfetară și nu se bazează pe cheltuielile reale.
Ce poate și ce nu poate să facă Parlamentul European
Deloc surprinzător, după ani în care i s-a tot cerut desființarea, EESC își apără cu tărie existența.
Președinta Christa Schweng consideră că organizația pe care o conduce este "vitală", argumentând că "influența sa este mai degrabă una strategică" și greu de cuantificat, dat fiind că organizația e structurată ca "o rețea de rețele".
Schweng mai susține că instituția și-a consolidat codul etic și a adoptat o politică de toleranță zero în privința hărțuirii. Reacția întârziată la plângerile de hărțuire este motivată prin încercarea de a-i ajuta cât mai bine pe angajații respectivi.
În aceste condiții, pe 26 septembrie, Comitetul pentru controlul bugetului din Parlamentul European urmează să voteze aprobarea bugetului alocat EESC, care în 2021 a fost de 150 de milioane de euro. Acesta va fi apoi supus votului în plen al Parlamentului.
Parlamentarii europeni au respins bugetul comitetului în 2020 și există semne că vor vota la fel și luna viitoare. Legislativul UE nu poate însă să împiedice comitetul să-și primească banii și nici să îl desființeze. Poate, în schimb, să formuleze un avertisment, să declanșeze noi investigații și schimbări.
Semnele sunt însă că acestui comitet i se va da încă o șansă.
Isabel García Muñoz, europarlamentar socialist spaniol, se pregătește să prezinte pe 5 septembrie comisiei de buget a legislativului european un raport detaliat în care va arăta dacă această instituție controversată a făcut destule progrese pentru a-și justifica bugetul.
Într-o declarație recentă, Muñoz a spus că instituția a făcut "progrese concrete", însă mai e de lucru. "Comitetul trebuie să-și sporească și să-și eficientizeze cooperarea cu Parlamentul, precum și să-și facă și mai vizibil rolul important și, prin urmare, opiniile sale", a mai spus europarlamentarul spaniol.
O decizie ca această instituție să meargă mai departe influențată probabil și de faptul că membrii comitetului sunt numiți politic și controlați de statele UE.