Cel mai nordic oraș din Suedia va fi mutat, casă cu casă, inclusiv biserica din lemn, dar proiectul de relocare va afecta modul de viață al unei comunități cu tradiție în zonă: păstorii de reni.
Undeva în nordul îndepărtat al Suediei, la 200 de kilometri deasupra Cercului Polar, stă neclintită de mai bine de un secol biserica din Kiruna, cândva desemnată cea mai veche clădire din țară.
Edificiul de culoarea teracotei, cu turla ca-n povești, imită prin forma sa un cort al populației indigene Sami. Funcțională din 1912 și aproape lipsită de simboluri religioase, biserica e descrisă de vicarul Lena Tjärnberg ca fiind "o sufragerie a comunității". Dar pentru a rămâne neschimbată, biserica din Kiruna trebuie să plece, scrie The Guardian.
În 2026, biserica din lemn cu o greutate de 600 de tone va fi încărcată pe niște platforme auto speciale și dusă într-un loc nou, lângă cimitir. Iar aceasta e doar o etapă din proiectul foarte complicat al strămutării orășelului Kiruna la trei kilometri est de vechea vatră.
Este cel mai radical proiect de relocare din lume. Și e pus în aplicare pentru că exploatarea minieră a zăcământului local de fier amenință să înghită orășelul feeric ca-n felicitările de Crăciun: la spital au apărut deja crăpături, iar o școală e închisă pentru că nu mai prezintă siguranță pentru elevi.
Suedia stă pe "o mină de aur"
Orașul are o populație de 18.000 de locuitori, iar soarta lui s-a împletit cu cea a minei încă de la fondarea localității, în 1900. Mina operată de compania suedeză de stat LKAB este cea mai mare exploatare de minereu de fier din lume și produce 80% din necesarul Uniunii Europene.
LKAB speră să se afle în fruntea revoluției industriale ecologice a Europei și a eforturilor pentru autonomie în resursele naturale ca răspuns la criza climatică și a dependenței europene de metale și minerale vitale, adesea furnizate de regimuri autocratice.
Compania a început să producă fier din surse fără combustibil fosil în 2021, prin înlocuirea cărbunelui cu hidrogen obținut din energie verde. Iar în ianuarie Suedia a anunțat că a descoperit cel mai mare zăcământ de pâmânturi rare din Europa, metale vitale pentru producția de baterii pentru mașini electrice și turbine eoliene.
"Suedia stă efectiv pe o mină de aur", le-a spus vicepremierul suedez Ebba Busch reporterilor prezenți la o vizită în mină, la 500 de metri sub pământ. "Europa trebuie să învețe lecția, să nu mai depindă mult de o singură țară pentru gaze așa cum am fost de Rusia", a explicat ea, adăugând că descoperirea zăcământului de pământuri rare oferă șansa de a nu mai depinde de China, care deține 86% din cantitatea furnizată la nivel mondial.
Însă transformarea prin care va trece Kiruna îi neliniștește pe membrii comunității Sami, care a dat numele localității - Kiruna vine de la cuvântul giron, de origine Sami, care înseamă cocoș de munte.
Cu secole înainte ca LKAB să înceapă să scormonească pământul, oamenii Sami își vedeau de îndeletnicirea lor: păstoritul turmelor de reni în ținuturile arctice. Acum ei observă că acest mod de viață, deja amenințat de încălzirea climei care face ca turmele de reni să-și găsească mai greu principala sursă de hrană iarna, lichenii, este pus sub și mai multă presiune.
Fragmentarea solului face ca păstoritul renilor să fie și mai dificil, a spus Stefan Mikaelsson, vicepreședintele parlamentului Sami, pentru Observer: "Avem calea ferată și avem și afacerea cu mina, iar acum mutarea centrului orașului. E din ce în ce mai greu să continuăm cu mișcarea renilor."
Temerea lui e că orice oprire a acestei activități străvechi ar putea compromite drepturile comunității Sami asupra pământului.
Nimeni nu știe ce va urma
Aproape 10.000 de nativi Sami din Suedia sunt înregistrați electoral pentru alegerea parlamentului Sami, însă adevărata proporție a acestei populații este necunoscută, fiindcă recensământul din această țară nu colectează date despre etnie.
Mikaelsson, el însuși fost păstor de reni, respinge ideea că ar fi mai bine pentru Suedia să producă fier din surse nefosile decât să depindă de importul de metale poluante din altă parte. "Nu și dacă distruge diversitatea biologică rămasă", spune el, referindu-se la etnia Sami. "Vrem să ne păstrăm vechea noastră cultură și vechile noastre valori ca să avem o viață bună, nu ca să avem o viață ușoară cu cheltuieli mari și obiceiuri de consum nesănătoase", subliniază el.
Purtătorul de cuvânt al LKAB, Anders Lindberg, a admis că două sate Sami au fost nevoite să-și schimbe rutele pe care mânau turmele de reni după deschiderea minei în 1900, dar a subliniat că acum compania "se descurcă mai bine" în a-i asculta pe oameni și încearcă să minimizeze impactul asupra activității acestora.
Cu toate acestea, satul de păstori Gabna ar putea fi nevoit să schimbe rutele turmelor de reni după descoperirea recentă a zăcământului de pământuri rare, a recunoscut Lindberg.
E posibil ca lucrările să nu fie finalizate până în 2035, iar orașul nu a primit nicio garanție că viitoarea exploatare minieră nu va provoca alte schimbări. "Nu am primit deloc garanții. A trebuit să acceptăm asta", a spus Nina Eliasson, șefa departamentului de proiectări al primăriei din Kiruna.