Președintele chinez Xi Jinping s-a întâlnit cu omologul său american, Joe Biden, aceasta fiind ultima întâlnire dintre cei doi cu Biden locatar al Casei Albe. Cei doi s-au întâlnit sâmbătă, la Lima, și au discutat despre „tranziția” la administrația Donald Trump, armele nucleare și inteligența artificială, dar și despre Taiwan.
Astfel, Xi Jinping l-a asigurat pe Joe Biden că Beijingul va lucra pentru o „tranziţie lină” cu noua administraţie a lui Donald Trump, elatează AFP.
Cele două ţări ar trebui „să continue să exploreze calea cea bună” pentru a se înţelege şi „să realizeze o coexistenţă paşnică pe termen lung”, a declarat Xi, citat de agenţia de stat China News Agency, la începutul întâlnirii lor din capitala peruană.
El a asigurat că China este „pregătită să colaboreze cu noua administraţie americană pentru a menţine comunicarea, a extinde cooperarea şi a gestiona diferenţele” în vederea „unei tranziţii fără probleme” în relaţiile bilaterale.
Această întâlnire între liderii celor două superputeri a fost ultima înainte de revenirea la Casa Albă, în ianuarie, a lui Donald Trump, al cărui prim mandat (2017-2021) a fost marcat de tensiuni şi de o confruntare comercială cu China.
Deciziile privind armele nucleare trebuie luate de oameni, nu de inteligenţa artificială
Preşedintele american Joe Biden şi preşedintele chinez Xi Jinping au convenit, sâmbătă, că oamenii şi nu inteligenţa artificială ar trebui să ia decizii cu privire la utilizarea armelor nucleare, potrivit Casei Albe, relatează Reuters.
„Cei doi lideri au afirmat necesitatea de a menţine controlul uman asupra deciziei de a utiliza arme nucleare și au subliniat, de asemenea, necesitatea de a lua în considerare cu atenţie riscurile potenţiale şi de a dezvolta tehnologia AI în domeniul militar într-un mod prudent şi responsabil”, se arată în comunicatul Casei Albe.
De luni de zile, Washingtonul face presiuni asupra Beijingului pentru ca acesta să renunţe la o rezistenţă îndelungată la discuţiile privind armele nucleare.
Negocierile oficiale privind controlul armelor nucleare nu sunt aşteptate prea curând, în ciuda preocupărilor Statelor Unite cu privire la dezvoltarea rapidă a armelor nucleare de către China, chiar dacă schimburile semi-oficiale au fost reluate.
Departamentul american al Apărării a estimat anul trecut că Beijingul are 500 de focoase nucleare operaţionale şi probabil va avea mai mult de 1.000 până în 2030, în comparaţie cu 1.770 şi 1.710 focoase operaţionale desfăşurate de Statele Unite şi, respectiv, Rusia.
Din 2020, China şi-a modernizat, de asemenea, programul nuclear, începând producţia submarinului cu rachete balistice de nouă generaţie, testând focoase hipersonice şi efectuând în mod regulat patrule maritime înarmate nuclear.
Armele terestre, aeriene şi maritime oferă Chinei „triada nucleară” - un semn distinctiv al unei mari puteri nucleare.
Xi Jinping cere SUA să nu depăşească „linia roşie” în ceea ce priveşte Taiwanul
La întâlnire, preşedintele chinez Xi Jinping a îndemnat Statele Unite să nu treacă „linia roşie” în ceea ce priveşte sprijinul acordat Taiwanului, informează AFP.
El a declarat că „problema Taiwanului, democraţia şi drepturile omului”, precum şi sistemul politic şi economic al Chinei şi interesele sale de dezvoltare „sunt cele patru linii roşii ale Chinei care nu trebuie puse la îndoială”, a raportat televiziunea chineză de stat CCTV.
„Acestea sunt cele mai importante garanţii şi plase de siguranţă pentru relaţiile China-SUA”, a adăugat Xi, potrivit CCTV. El a condamnat „acţiunile separatiste” ale liderilor din Taiwan, afirmând că acestea sunt „incompatibile cu pacea şi securitatea” în regiune.
China revendică Taiwanul ca parte a teritoriului său şi a declarat că nu va exclude utilizarea forţei pentru a readuce insula sub controlul său. În ultimii ani, China şi-a intensificat presiunea militară, trimiţând aproape zilnic avioane de luptă, drone şi nave în jurul insulei. Statele Unite sunt principalul susţinător al securităţii Taiwanului, chiar dacă nu recunosc insula din punct de vedere diplomatic.
În timpul întâlnirii sale cu Joe Biden, Xi Jinping a mai spus că Washingtonul „nu ar trebui să intervină în disputele bilaterale (...) şi nu ar trebui să tolereze sau să sprijine acţiuni provocatoare” în Marea Chinei de Sud, potrivit CCTV.
Beijingul revendică suveranitatea asupra aproape tuturor recifelor şi insulelor nelocuite din Marea Chinei de Sud din motive istorice, ignorând o hotărâre din 2016 a unei instanţe internaţionale potrivit căreia revendicările sale nu au bază legală.
Filipine, Vietnam, Malaysia, Brunei şi Indonezia au revendicări rivale asupra acestei zone maritime, care este de o mare importanţă comercială şi strategică. Situaţia a escaladat în ultimele luni. Mai multe episoade de violenţă au opus nave chineze unor nave vietnameze şi filipineze.
Summitul Apec
Întâlnirea dintre cei doi a avut loc la sfârşitul celui de-al 31-lea summit al Cooperării Economice Asia-Pacific (Apec), care reuneşte 21 de economii reprezentând 60% din PIB-ul mondial.
În cadrul summitului, mai mulţi lideri şi-au exprimat temerile faţă de „protecţionism” şi „izolaţionism”, cu referiri mai mult sau mai puţin evidente la viitoarea preşedinţie a lui Donald Trump.
În cursul discuţiilor cu uşile închise, Xi Jinping a făcut apel la ţările din regiune să „se unească şi să coopereze”, în contextul „provocărilor precum geopolitica, unilateralismul şi protecţionismul în creştere”.