De 50 de ani deja, desfășurarea Jocurilor Olimpice de iarnă depinde de capacitatea orașului gazdă de a produce zăpadă artificială. Gândit inițial ca un produs de folosit doar în caz de urgență, aceast tip de zăpadă a devenit indispensabil.
Un studiu citat de jurnaliștii de la CNN arată că dintre cele 21 de orașe care au găzduit Jocuri Olimpice de iarnă în ultimii 50 de ani, unul singur avea și clima potrivită pentru a o face.
Spre exemplu, în acest an, Jocurile se desfășoară în regiunea Beijing din China. Și, întâmplător, respectiva zonă trece – tocmai în acest an - printr-o perioadă de secetă extremă. Și cu toate că nu ninge, pentru probele olimpice avem nevoie de multă zăpadă.
Oricum, nici în anii mai puțini secetoși nu ningea chiar așa de mult, la Beijing și în împrejurimi.
Spre exemplu, în Yanging (în nordul Beijingului, unde se află pârtiile de schi pentru competiții) și la Zhangjiakou (unde se vor ține mai multe probe, inclusiv biatlonul), zăpada nu depășește niciodată 20 de centimetri. Iar un asemenea strat e insuficient pentru sporturi de iarnă, practicate la nivel înalt, susține CNN.
Chinezii au anticipat aceste probleme și se pregătesc de mai mulți ani pentru a le rezolva. Au angajat o singură firmă din Italia, numită TechnoAlpin pentru a produce întraga cantitate de zăpadă artificială necesară pentru Jocurile Olimpice.
Michael Mayr, directorul zonal al TechnoAlpin, spune că atât el cât și colegii săi au fost foarte mândri de decizia Beijingului, pentru că niciodată un organizator de Jocuri Olimpice de Iarnă nu s-a mai bazat pe un singur furnizor de zăpadă artificială.
Dar asta nu înseamnă că firmei i-a fost ușor să facă față exigențelor chinezilor. Cea mai mare provocare a fost temperatura ambientală. În mod normal, zăpada artificială are scopul de a acoperi straturile de zăpadă naturală, în perioadele în care nu ninge.
Problema este că, în zona Beijingului, temperaturile sunt peste cele de îngheț. Cu alte cuvinte, e destul de cald, așa că e greu să faci suficientă zăpadă, care să și rămână înghețată acolo unde o dispersează tunurile.
Ca să se descurce, TechnoAlpin a trimis încă din 2018 în China un adevărat arsenal de utilaje, pornind de la generatoare, tunuri de zăpadă, ventilatoare și multe, multe altele.
Ba, pe lângă toate utilajele clasice, s-a folosit și tehnolgie nouă. Mai exact, la un centru de antrenament al sportivilor chinezi, s-a pus în funcțiunea așa-numita Fabrică de Zăpadă.
„Gândiți-vă la acest utilaj ca la un fel de mașină de gheață pe care ați avea-o în frigider. Dar o mașină tunată, ca un sportiv care ia steroizi”, a spus Michael Mayr.
Zăpada artificială are, însă, și niște neajusuri. Spre exemplu, e scumpă. În plus, fabricarea ei nu e deloc prietenoasă cu mediul, din cauză că presupune consumul unor cantități uriașe de apă și energie. Spre exemplu, pentru a acoperi 800.000 de metri pătrați cu zăpadă, e nevoie de 1,2 milioane de metri cubi de apă/
Și nu în ultimul rând, zăpada artificială e mai puțin sigură, susțin sportivii care evoluează pe suprafața ei.
Spre exemplu, schiorul francez Clement Parisse – medaliat cu bronz la Jocurile Olimpice din 2018 – spune că zăpada artificială e mai înșelătoare decât cea naturală și pune mai multă presiune pe sportivi.
Laura Donaldson, o schioare din Scoția, susține de asemenea că gheața artificială poate pune mari probleme pentru sportivi.
„Spre exemplu, dacă zăpada se aplică pe superpipe, suprafața de rulare și pereții culoarului sunt înghețați bocnă. Nu e zăpadă pe ei, e bloc de gheață. E periculos pentru sportivi. Unii au și murit”, a susținut Laura Donaldson, potrivit CNN.