Teoria conspirației a învins! De ce mulți români nu mai cred că sunt în pericol, deși epidemia face ravagii?

Teoria conspirației a învins! De ce mulți români nu mai cred că sunt în pericol, deși epidemia face ravagii?

Câteva sute de manifestanți s-au adunat duminică, 12 iulie, în Piața Victoriei pentru a protesta față de legea carantinei și izolării de care Guvernul are nevoie pentru a limita răspândirea epidemiei.

Legea votată de Camera Deputaților, dar blocată de majoritatea PSD la Senat, a fost în realitate un pretext pentru cei prezenți la manifestație pentru o nouă expunere în mass-media și pe rețelele sociale a scepticismului în legătură cu noul coronavirus. 

Deși prezența la protest a fost extrem de redusă, în ultimele zile se observă un refuz tot mai accentuat al oamenilor de a purta mască sau de a respecta distanța socială, deși numărul de cazuri și de decese din România e în continuă creștere.

“…la mijloc este și eșecul statului, lipsa de credibilitate a autorităților. Lipsa de încredere scăzută în autorități e o realitate care apare în sondajele de opinie de foarte mult timp. Atunci să nu ne mirăm că lumea nu mai crede. În urmă cu două luni, liderii religioși, civici și politici mergeau relativ pe aceeași linie, dar din luna mai lucrurile au început să deraieze. Preasfințitul Teodosie a spus că el mai face Paștele încă o dată. Marcel Ciolacu, președintele PSD, a zis că nu e nevoie de mască și că e o botniță, premierul Ludovic Orban a dat și el de băut colegilor, încălcând regulile și, atunci, a apărut o contradicție între ce fac liderii și ce le cer oamenilor”, a declarat sociologul Gelu Duminică pentru SpotMedia.ro.

Nivelul scăzut de educație și vidul legislativ au dus la explozia de neîncredere din societate

Daniel David, psiholog, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj, spune că neîncrederea are o legătură directă, în primul rând cu nivelul de educație, iar în al doilea rând cu vidul legislativ care a intervenit după sesizările făcute de Avocatul Poporului la Curtea Constituțională din luna mai a acestui an.

“Avem un nivel scăzut de alfabetizare științifică și un nivel crescut de analfabetism funcțional. La asta aș adăuga și unele erori făcute de autorități de la instaurarea stării de urgență și până acum. Cea mai gravă eroare mi se pare cea cu privire la lipsa unei analize a reacțiilor umane. Trebuia să recunoaștem faptul că oamenii sănătoși la minte reacționează cu stări negative într-o situație de stres, acest fapt fiind foarte normal. Trebuia să validăm aceste stări de tristețe, de nemulțumire profundă și de îngrijorare pentru că așa reacționează un om sănătos într-o situație de pericol. După aceea, o greșeala majoră de tactică a fost reprezentată de cele trei zile în care am fost în afara reglementărilor”, a declarat Daniel David pentru SpotMedia.ro.

Citește și: Medic din Timișoara, despre bolnavii de COVID care se externează: Pleacă cu mijloace de transport în comun și noi nu-i putem opri

De ce nu mai cred oamenii în existența epidemiei?

La numărul de noi infectări, țara noastră se află pe primul loc în Uniunea Europeană, iar mai multe state au reintrodus măsuri de interzicere și de carantinare a cetățenilor români care călătoresc în străinătate.

”Noi, din păcate, undeva ne înecăm la mal. Adică, am luat măsuri, am făcut, am ieşit chiar destul de bine în prima fază şi după care când trebuia încă un pic să respectăm măsurile compensatorii, au început campaniile împotrivă, lumea nu mai credea şi au început presiunile”, a declarat Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul de Interne, citat de News.ro.

Dar întrebarea care se pune e: de ce nu mai cred oamenii în realitatea epidemiei? Sunt peste 13 milioane de persoane infectate în întreaga lume, iar din cauza coronavirusului au murit 575.000 de persoane. Civilizația noastră trece printr-o adevărată tragedie și, cu toate acestea, tot mai mulți oameni își manifestă îndoială în legătură cu existența virusului.

“Suntem încă o țară în care o parte din populație crede în moroi și se duce la vrăjitoare. Din păcate cei care comunică nu țin cont de diversitatea din societate. Se merge prea mult pe latura rațională. În momentul în care răul nu se vede, nu are chip, comunicatorul trebuie să meargă și pe latura emoțională. Mesajele emoționale trebuie să trezească empatie. Imaginează-ți că primul ministru sau Raed Arafat ar fi ieșit la o oră de maximă audiență și ar fi spus că astăzi din cauza epidemiei a murit o mamă, iar doi copii au rămas orfani și ar fi oferit ajutor. Acest tip de comunicare ar fi trezit și un alt tip de reacție din partea populației, pentru că mulți ar fi înțeles mult mai bine situația respectivă ar fi văzut efectele epidemiei. Cred că modul de reacție al societății, foarte probabil, ar fi fost altul. În momentul în care tu, ca autoritate, arăți numai bățul nu vei reuși să-i faci pe oameni să se pună în situația celor afectați”, a declarat sociologul Gelu Duminică, profesor asociat la Universitatea București, pentru SpotMedia.ro.

Când vrăjitorii și astrologii au devenit experți în epidemie

Faptul că oamenii nu mai au încredere în cercetători, în experți și în studii științifice are două cauze crede psihologul Daniel David. Acesta spune că pe de-o parte, televiziunile și mass-media, în general, în goana lor după audiență, au creat false autorități, promovând tot felul de vrăjitori și astrologi, care în criză și-au asumat rolul de comunicatori și, în al doilea rând, guvernul nu a impus principii de etică în ce privește validarea opiniilor și comunicarea experților în timpul crizei epidemiologice. Prin coroborarea acestor două tendințe s-a creat foarte mult zgomot în societate, iar mulți oameni n-au mai reușit să facă distincție intre informațiile adevărate și cele false, susține psihologul Daniel David.

În Comitetul Național pentru Situații Speciale “trebuie aduși, după mine, cel puțin doi specialiști: președintele Colegiului Medicilor și președintele Colegiului Psihologilor care să fie consultați în legătură cu comunicarea publică. Să reînceapă ieșirile periodice în fața opiniei publice a reprezentanților autorităților și să se comunice exact cum se făcea în perioada stării de urgență. Să fie promovați experți și să se dea o mare importanță aspectelor etice. Pentru că mai sunt medici care pun sub semnul întrebării existența virusului și mai sunt psihologi care promovează tot felul de teorii holistice. De aceea e nevoie de o acțiune prin intermediul comisiilor de etică la nivelul experților. E nevoie de mai multă rigoare. Acum, pare că trăim într-o lume dominată de iraționalitate”, mai spune psihologul Daniel David.

Criza a generat și un anumit tip de blocaj cognitiv la nivel individual   

Un studiu științific publicat în revista “Proceeding of the National Academy of Science”, realizat de cercetătorul american Weizhen Xie Zhan, arată că nerespectarea regulilor de protecție și distanțare socială are legătură cu capacitatea “memoriei de lucru” a indivizilor.

Citește și: Jos medicii, oricum mai jos de atât nu au unde să cadă! Ce joc crede PSD că face

„Decizia de a respecta sau nu orientările privind distanțarea socială este una dificilă, mai ales atunci când există un conflict între beneficiile societății (de exemplu, să prevină epuizarea resurselor din sistemul de sănătate) și costuri la nivel de individ (de exemplu, pierderea conexiunilor sociale și problemele financiare). Această decizie de a respecta distanțarea socială se bazează pe capacitatea noastră mentală de a reține mai multe informații care pot intra în conflict unele cu celelalte. Această capacitate poartă denumirea de memorie de lucru ”, explică Xie Zhan. 

Cu alte cuvinte, oamenii cu o “memorie de lucru” limitată au tendința să nu respecte regulile de protecție pentru că acestea vin în contradicție cu modul lor de viață. În falia creată de acest conflict individual apare aderența la explicații simple, aflate la îndemână, care validează un anumit tip de comportament cu care suntem obișnuiți. E terenul pe care se dezvoltă aderența la teorii conspiraționiste și la negarea existenței problemei care provoacă disconfortul - de exemplu, negarea existenței virusului.

Conform studiului respectiv, limitarea memoriei de lucru la individ nu are o legătură directă cu nivelul de educație. Se observă o legătură directă, mai degrabă, cu un anumit stil de viață. Cu cât individul este mai afectat de o situație necunoscută cu atât memoria de lucru devine mai încărcată, iar starea de conflict individual generează tendința de respingere a regulilor, de negare a existenței situației generatoare de conflict.

„Realizând existența acestui blocaj cognitiv, linia de acțiune nu ar trebui să se bazeze pe obișnuirea oamenilor cu o nouă normă, de exemplu distanțarea socială, mai ales dacă această normă este total străină în comunitatea respectivă. Pentru a trece peste acest blocaj, factorii de decizie ar trebui să elaboreze strategii publice pentru a-i ajuta, a-i îndruma pe oameni să ia o anumită decizie, prin informații și materiale clare, concise și scurte”, a declarat cercetătorul Xie Zhan pentru revista Psy Post.

Criza de neîncredere la nivelul societății românești în legătură cu epidemia a devenit o problemă mai mare decât cea economică sau cea care privește aprovizionarea cu echipamente medicale. Neîncrederea poate bloca sistemul de sănătate prin creșterea masivă a numărului de noi îmbolnăviri și decese.

“… este greu de imaginat cum pot fi unii care umblă pe la televizor, pe stradă, și spun că nu este niciun pericol, că putem să ne relaxăm, că de fapt boala asta este una ușoară. Ba alții chiar, adepții unor teorii conspiraționiste, spun că nici nu există boala. Această boală, din păcate, există. Este o boală grea și cu un impact devastator asupra lumii, dar și asupra României”, a declarat Klaus Iohannis, președintele României, într-o intervenție publică de marți, 14 iulie.

Știm cauzele, știm cum s-a ajuns aici, există și câteva soluții, dar la nivelul societății nu mai avem nici solidaritate și nici încredere. Urmează o perioadă mult mai dificilă ca starea de urgență, dar se pare că sunt tot mai puțini cei carora le pasă. 


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇