Somnul liniștit al unui copil salvat. Călătorie în secția de pediatrie a unui spital Covid

Somnul liniștit al unui copil salvat. Călătorie în secția de pediatrie a unui spital Covid

În salon, bebelușul dormea pe picioarele mamei, care-și citea mesajele de pe telefonul mobil. Odihna copilului împrăștia lumină în jur, făcând să dispară, ca prin magie, suferința adunată în spital în atâtea zile de luptă cu virusul.

Odată cu valul patru de pandemie, rata scăzută de vaccinare din România a făcut să crească numărul cazurilor grave de îmbolnăvire la copii, susțin mai mulți specialiști.

În 15 octombrie, conform datelor publicate de Guvern, în spitalele din țară erau internați 442 de minori, dintre care 38 se aflau în secțiile de terapie intensivă.

Spitalul Municipal Câmpina are o secție de pediatrie în care sunt tratați exclusiv copiii infectați cu Covid-19, condusă de medicul Minerva Stanciu, 54 de ani.

“Noi, și anul trecut, când am fost spital suport-Covid, am avut secție de pediatrie care a îngrijit minori infectați. Dar atunci erau perioade întregi când n-aveam pacienți pentru că, foarte rar, copiii se infectau”, spune doctorul Călin Tiu, managerul Spitalului Municipal Câmpina.

“Astăzi, situația e total schimbată. Avem 18 copii internați”, spune medicul Tiu.

Virusul nu e impresionat de frumusețea copiilor

Lumina filtrată de nori a unei zile de toamnă intră în salon pe singurul geam lăsat neacoperit de draperiile bej. Pe perete e un anunț în care pacienții sunt rugați “să nu atingă aparatele medicale”.

Încăperea mare găzduiește trei bebeluși, alături de mamele lor.

Nu știu de ce, din informațiile publicate de autorități, aveam senzația că minorii bolnavi sunt, cumva, mai mari, respectiv elevi sau adolescenți, care se infectează în comunități.

O mamă și-a adormit copilul, legănându-l pe picioare, într-un salon din secția de pediatrie a Spitalului Municipal din Câmpina - Foto: SpotMedia.ro

A fost surprinzător să descopăr că virusul nu s-a lăsat impresionat de frumusețea dezarmantă a bebelușilor care nu pot fi acuzați, în niciun fel, că nu au respectat măsuri de protecție, că nu au purtat mască sau că nu s-au vaccinat.

Doar s-au născut într-o lume greu de înțeles pentru părinții lor, una care le-a schimbat viața chiar de la început, ajungând să depindă de priceperea unor medici, de determinarea unor asistente și de implicarea părinților.

“Pot să spun că nu avem aceeași situație care apare la adulți, aceea de a se prezenta cu întârziere la spital. Mamele sunt destul de precaute și vin cu copiii la timp”, spune medicul Minerva Stanciu.

“Vorbim despre mame care sunt destul de atente. Reacția părinților este optimă. Total diferită de cea a adulților, care, de multe ori, este întârziată. Răspunsul bun la tratament are legătură și cu venirea la timp la spital, dar are legătură și cu respectarea protocoalelor”, adaugă doctorul Minerva Stanciu.

E o altă boală

În valurile precedente, copiii n-au fost amenințați. A fost chiar o ușurare faptul că minorii au fost mai rezistenți ca adulții și au făcut forme ușoare.

Dar situația s-a schimbat, odată cu impactul tulpinii Delta.

“E atât de profundă încât am putea spune că vorbim de altă boală”, explică șefa secției de pediatrie a Spitalului Municipal Câmpina. 

“Dacă anul trecut, cazurile cele mai semnificative se manifestau aproape exclusiv digestiv. La copii, infecția Covid provoca o stare generală alterată, astenie, mialgie, dar nu fenomene respiratorii cu care suntem atât de familiarizați la adulți, ci fenomene digestive, respectiv diaree, crampe și vărsături”, spune medicul Minerva Stanciu.

Mame și copiii, într-un salon din secția de pediatrie specializată în cazuri de infectări Covid la minori - Foto: SpotMedia.ro

“Odată cu acest val, manifestările sunt aproape strict respiratorii și la copii. Cele digestive au dispărut, iar cele respiratorii sunt extrem de diferite și par să atingă o gravitate, să zicem, similară cu epidemiile de gripă mai intensă”, precizează medicul.

Doctorul Minerva Stanciu vorbește repede, precis, clar, ca și cum ar da indicații unui părinte în legătură cu administrarea medicamentelor prescrise unui copil.

În timpul scurtului interviu, nu dă niciun moment senzația că e depășită de situație sau fără soluții. 

“Dacă pot să remarc ceva după doi ani de pandemie este că respectarea protocoalelor atât în privința testării, modului de testare, a momentului de testare cât și în privința aplicării a ceea ce există în metodologia Covid duce la rezultate bune și foarte bune”, adaugă doctorul Minerva Stanciu.

Tratamentul se face după un protocol și o metodologie

“Participarea părintelui e importantă, dar și atitudinea medicului, care nu tratează cu cai verzi pe pereți, spunând hai să dăm Azitromicină (antibiotic - n.red.) pentru că am auzit la radio că toți medicii dau Azitromicină la copii. Tratăm după un protocol și după metodologie, iar rezultatul este cel așteptat”, susține șefa secției de pediatrie.

În salon, bebelușul dormea pe picioarele mamei, care-și citea mesajele de pe telefonul mobil. Somnul liniștit al copilului împrăștia strălucire în jur, făcând să dispară, ca prin magie, suferința adunată în spital. 

Tabloul calm contrasta cu starea de alertă continuă de la parter, din camera de primiri urgențe. 

Istoria pandemiei din România nu va reține această imagine caldă, în care asocierea dintre știință și grijă maternă salvează viețile celor mici, afectați de virus.

Pereții de pe holurile secției de pediatriei sunt pictați în culori vesele de Amalia Suruceanu, artist plastic - Foto: SpotMedia.ro

“Am avut un singur caz de copil vaccinat, care a venit cu manifestări clinice, iar acestea au durat strict două zile”, spune medicul pediatru. 

“Dacă ar fi fost unul sosit de la domiciliu, poate nu s-ar fi impus internarea, dar copilul venise din colectivitate, era elev la Liceul Militar și a fost nevoie să stea la noi pentru că sunt alte proceduri în această privință, dar s-a însănătoșit excepțional de repede”, a adăugat doctorul Minerva Stanciu.

“De asemenea, să nu ascundem nici partea cealaltă a medaliei, am avut și doi copii care s-au prezentat cu efecte secundare post-vaccinare, raportate ca atare și care au dispărut în maximum 48 de ore”, a povestit medicul. 

“Sunt foarte puțini copii care s-au vaccinat”, a adăugat pediatrul.

Dacă în secția de ATI m-a surprins liniștea, la pediatrie m-au impresionat lumina, pereții colorați și energia mamelor tinere care-și supravegheau copiii.

Pandemia a dat viața tuturor peste cap, dar într-un spital dedicat celor care se infectează, fenomenele sunt accelerate, iar trăirile tuturor sunt mereu la marginea pericolului și a morții.

O parte din medici și asistente au ajuns să-și îngrijească și să-și trateze colegii, să-i salveze din ghearele virusului sau să-i piardă. 

Se trăiește la o intensitate maximă, neobișnuit pentru un “spital dintr-un oraș cu o populație liniștită”, cum a spus un medic, nostalgic după viața de dinainte de pandemie.

Chirurgii într-un spital suport-Covid

Secția de chirurgie a Spitalului Municipal Câmpina este una care contribuie masiv la îngrijirea și tratarea pacienților infectați.

Are 18 paturi și 21 de bolnavi.

“Nu trebuie să vă închipuiți că avem cazuri în care sunt doi bolnavi într-un pat. Nicidecum. E vorba că avem 18 paturi care sunt dotate și conectate la sistemele de oxigen. Întotdeauna sunt câțiva bolnavi care nu mai au nevoie de oxigen, sunt în proces de vindecare sau au forme ușoare de boală”, a spus șeful secției de chirurgie a Spitalului Municipal din Câmpina, într-un interviu telefonic.

Acesta a ținut să precizeze că nu vrea să-și dea numele pentru că el consideră că face parte dintr-o echipă, iar toate reușitele secției sunt ale tuturor, nu ale unui singur om.

De asemenea, medicul chirurg a mai spus că le este recunoscător celor 12 asistente din secția pe care o coordonează pentru efortul pe care-l fac în administrarea tratamentelor și supravegherea bolnavilor.

Într-un spital suport-Covid, medicii chirurgi sunt “scoși din joc”. Cel mult pot să opereze pacienți infectați care au afecțiuni asociate ce necesită intervenție, dar se întâmplă rar.

E greu să creezi circuite și să operezi alți bolnavi pentru că nu poți folosi anesteziști și locurile de la ATI, blocate cu persoane infectate, aflate în stare gravă, intubate.

Șeful secției de chirurgie crede că unul dintre cele mai grave efecte ale pandemiei asupra unui spital e că “a reușit să sape o groapă între specialitățile medicale și a lovit puternic în relația dintre colegi”.

Am plecat din Spitalul Municipal Câmpina cu convingerea că virusul face mult mai multe daune decât tensionarea relațiilor dintr-o instituție medicală care și-a asumat un rol eroic și complicat, acela de a-i trata pe oamenii din comunitate, afectați de pandemie.

Spitalul, prins între criza perpetuă de oxigen și un șir nesfârșit de bolnavi care caută un pat, un medic și tratament, e ca o clepsidră din care nisipul curge la nesfârșit.

"La noi nu e Ziua Cârtiței, e mai rău. Ziua nu ajunge niciodată la capăt. Timpul trece doar în calendarul de pe perete", a spus medicul Călin Tiu, managerul Spitalului Municipal Câmpina.

Două idei am observat că s-au repetat la cei cu care am vorbit pe parcursul zilei, indiferent că au fost medici sau asistente. 

Niciunul dintre ei nu are nici cea mai vagă idee cât va ține valul patru de pandemie, iar vaccinul reprezintă singura soluție prin care cineva se poate apăra de virus. Atât de simplu.

În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇