Alte patru cutremure au avut loc în judeţul Arad, după cele două cu magnitudine de peste 4 produse luni seară. De asemenea, un cutremur s-a produs şi în zona seismică Făgăraş – Câmpulung.
Potrivit datelor publicate pe site-ul INFP, cutremurele din Arad, cu magnitudine de 2; 2,4; 2 şi 2,7, au avut loc de luni de la ora 23:26 până marţi, la 5:12, la adâncimi mai mici de 10 kilometri.
Totodată, un cutremur s-a produs marţi, la ora 1:31, şi în zona seismică Făgăraş - Câmpulung, la o adâncime de 68 de kilometri, având o magnitudine de 3,2.
Explicațiile directorului Institutului pentru Fizica Pământului
Cutremurul cu magnitudinea 4,9 care a avut loc luni seara în Arad a fost puternic pentru zona respectivă, a declarat Constantin Ionescu, directorul Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
„Dacă un cutremur se produce la un kilometru adâncime și este sub un oraș, intensitatea poate fi destul de mare și să producă pagube. Dacă ne referim la zona seismică Vrancea, pe care o știm, acolo un cutremur de 4,9 se simte, dar nu produce nicio pagubă.
Depinde de zona respectivă. În cazul de față, e un cutremur puternic, semnificativ pentru zona respectivă”, a spus directorul INFP la Digi24.
Constantin Ionescu a subliniat că în acest moment e greu de estimat dacă vor mai exista replici.
Un cutremur cu magnitudinea de 4,9 pe Richter a avut loc luni seara la Arad, potrivit Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Inițial magnitudinea anunțată a fost de 4,6.
Cutremurul s-a produs la ora 20:46 în Crişana, judeţul Arad, la o adâncime de 2,2 kilometri. Intensitatea seismului a fost VI.
Cea mai puternică mişcare tectonică din acest an, cu magnitudinea 5,7, a avut loc în data de 14 februarie, în judeţul Gorj, la o adâncime de 6,3 kilometri.
Arădenii au resimțit atunci acest cutremur, precum și una dintre replicile sale mai mari.