Rusia pare pregătită să producă „o catastrofă de mediu” prin navigarea cu petroliere necorespunzătoare prin Marea Baltică, încălcând toate regulile maritime, avertizează ministrul suedez de Externe.
În timpul primei sale vizite la Londra de când Suedia a devenit membru NATO, Tobias Billström a cerut noi reguli și mecanisme pentru a preveni o catastrofă de mediu, scrie The Guardian.
Aproximativ jumătate din tot petrolul rusesc transportat pe mare trece prin Marea Baltică și apele daneze, folosind pavilion ascuns sau apele internaționale pentru a încerca să evite controalele.
Flota generează o sumă uriașă de venituri pentru mașina de război a Rusiei, ocolind sancțiunile occidentale care încearcă să blocheze accesul la anumite privilegii financiare, dacă Rusia vinde petrolul cu peste 60 de dolari pe baril. În practică, doar 20% din petrolul rusesc este vândut sub limita de preț.
Miniștrii de Externe din cele opt state din zona nordică și baltică s-au întâlnit pe insula strategică Gotland, în urmă cu două săptămâni, pentru a discuta despre modul de abordare a problemelor cauzate de flota rusă.
„Toți vom fi afectați dacă va exista o problemă majoră care apare după o coliziune sau o scurgere de ulei de la una dintre aceste nave, care, de asemenea, în multe cazuri nu sunt în stare optimă pentru a naviga sau sunt foarte aproape de a ieși din aceste condiții.
Faptul că transportă petrol, care alimentează agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, este suficient de rău. Dar și mai rău este faptul că Rusiei nu-i pasă deloc, aparent, de faptul că aceste nave ar putea produce catastrofe majore de mediu în mare. Marea Baltică este deja sensibilă”, a spus Billström.
Oficialul consideră că fiecare stat membru al Organizației Maritime Internaționale are responsabilitatea de a respecta regulile și reglementările și are dreptul de a cere căpitanului unei nave care nu este considerată aptă de navigație să ia măsuri înainte de a părăsi portul.
Unele țări se tem de reacția Rusiei
Cu toate acestea, unele țări nordice sunt îngrijorate de reacția Rusiei dacă ar interveni, deoarece orice măsură luată s-ar putea adăuga la credința Moscovei că Marea Baltică este transformată într-un „lac NATO”, reducând accesul Rusiei la mare din Sankt Petersburg și alte porturi precum Kaliningrad.
Legislația internațională permite interzicerea navelor dacă se consideră că nu au afişat corect pavilionul (însemn al companiei de navigație căreia îi aparține nava), dar unele dintre legi sunt neclare.
Billström spune că membrii NATO cu greu ar putea risca să fie văzuți ca acționând ca rebelii Houthi în Marea Roșie, sfidând libertatea de navigație.
SUA sunt, de asemenea, îngrijorate referitor la posibilitatea ca o penurie de petrol să explodeze prețurile la pompe, în an electoral.
Includerea Suediei și Finlandei în NATO a schimbat situația strategică din Marea Baltică, deoarece a lăsat Rusia singura țară cu o coastă baltică ce nu este membră a alianței militare, a spus Billström.
Acesta aminteşte că istoria a arătat că Rusia nu își va schimba comportamentul decât dacă este învinsă în război.
„Putin a spus absolut clar care sunt obiectivele sale – anihilarea totală a Ucrainei. El nu crede că Ucraina are dreptul să existe ca stat. Nu este vorba despre cedarea unor terenuri, iar orice gânduri despre conflictele înghețate ar fi foarte periculoase, pentru că doar îi vor permite lui Putin mai mult timp pentru a-și reconstrui forțele armate”, a afirmat el.